Companiile din România ar avea nevoie de aproximativ 160,5 miliarde de lei, echivalentul a 31,7 miliarde de euro, pentru a-și acoperi necesarul de recapitalizare, potrivit unei analize realizate de Sierra Quadrant pe baza datelor BNR și ale Registrului Comerțului. Suma reprezintă aproape patru ani de investiții străine directe la nivelul record înregistrat în 2025 și evidențiază o problemă pe care analiștii o consideră structurală pentru economia românească.
O companie subcapitalizată nu este neapărat una lipsită de activitate, ci una vulnerabilă în fața șocurilor. În 2026, presiunile sunt multiple: dobânzi ridicate, mai multe pachete fiscale, costuri mari cu energia și încetinirea cererii interne.
Pentru companiile care raportaseră rezultate la jumătatea anului 2025, reprezentând aproximativ 84% din cifra de afaceri totală a economiei, deficitul de capital ajunsese la 36,4 miliarde de lei, în creștere cu 8% față de anul precedent.
Un raport BNR publicat în iunie 2026 indică o creștere cu 10% a numărului companiilor subcapitalizate, în timp ce necesarul de recapitalizare a rămas la același nivel de 36,4 miliarde de lei.
Sierra Quadrant atrage atenția că acest lucru arată că problema nu este una temporară. Deficitul de capital se distribuie asupra unui număr mai mare de firme, ceea ce indică o vulnerabilitate persistentă a mediului de afaceri.
Analiștii avertizează și asupra interpretării unor statistici privind ponderea firmelor subcapitalizate. În iunie 2025, acestea reprezentau 9% din total, față de 32,6% la sfârșitul lui 2024. Diferența nu reflectă însă neapărat o îmbunătățire financiară, deoarece raportarea de la jumătatea anului nu include majoritatea companiilor mici, iar eșantionul este diferit de cel de la finalul anului.
Structura pasivului companiilor nefinanciare evidențiază o altă problemă. În iunie 2025, capitalurile proprii reprezentau 40% din pasiv, datoriile comerciale 18%, iar finanțarea primită de la instituțiile financiare din România doar 9%.
Practic, creditul comercial, obținut prin amânarea plăților către furnizori, are o pondere de două ori mai mare decât creditul bancar în finanțarea companiilor.
„Companiile românești se finanțează mai degrabă prin amânarea plăților către furnizori decât prin credite bancare”, explică Ovidiu Neacșu, partener coordonator Sierra Quadrant.
Modelul poate funcționa într-o perioadă de stabilitate, dar devine riscant atunci când întârzierile de plată se transmit de la o companie la alta și afectează întregul lanț economic.
Gradul de îndatorare, calculat ca raport între datorii și capitalurile proprii, a ajuns la 140,5% în iunie 2025, cu 5,4 puncte procentuale peste nivelul din anul anterior.
Un semnal și mai important îl reprezintă creșterea ponderii firmelor cu un grad de îndatorare de peste 200%, prag considerat relevant pentru identificarea companiilor vulnerabile. Acestea reprezentau aproximativ 35% atât ca număr de firme, cât și ca pondere în cifra de afaceri a economiei.
Din această categorie provin, în mod obișnuit, multe dintre companiile care ajung ulterior în restructurare, concordat preventiv sau insolvență.
În paralel, indicatorul de acoperire a dobânzilor a coborât la 541% în iunie 2025, cu 32 de puncte procentuale sub nivelul anului precedent și cu 118 puncte sub valoarea înregistrată în iunie 2023.
Un alt element de vulnerabilitate este expunerea la valută. În martie 2026, 53% din portofoliul de credite al companiilor nefinanciare era denominat în valută, în timp ce în cazul populației ponderea creditelor în valută era de numai 7%.
În cazul unei economii confruntate cu dobânzi ridicate și cu presiuni asupra cursului de schimb, această structură poate amplifica dificultățile firmelor care au venituri predominant în lei.
Datele Registrului Comerțului indică, la rândul lor, o deteriorare a situației. În perioada ianuarie-iunie 2026 au fost înregistrate 46.283 de radieri, cu 5,69% mai multe decât în aceeași perioadă din 2025.
În iunie, numărul radierilor a ajuns la 7.145, față de 6.545 în aceeași lună a anului precedent, ceea ce reprezintă o creștere de 9,17%.
Bucureștiul a înregistrat 8.188 de radieri în primele șase luni, cu 8,25% peste nivelul din perioada similară din 2025. Capitala a concentrat aproximativ 17,7% din totalul național.
Sierra Quadrant precizează însă că radierea nu trebuie confundată cu insolvența sau falimentul. Registrul Comerțului include mai multe forme de organizare, iar radierea indică ieșirea din piață, fără să ofere în fiecare caz motivul încetării activității.
Separat, peste 3.850 de firme și PFA au intrat în insolvență în primele șase luni din 2026.
Potrivit analizei, necesarul total de 160,5 miliarde de lei nu poate fi acoperit nici de stat și nici exclusiv de sistemul bancar.
Sursele posibile sunt profitul reinvestit, aporturile acționarilor și piața de capital. Dintre acestea, piața de capital ar putea reprezenta o soluție importantă în special pentru companiile mijlocii, însă este utilizată de prea puține firme românești.
Ovidiu Neacșu susține că lipsa unei culturi a listării și absența unor instrumente de finanțare adaptate limitează accesul companiilor la capital.
În opinia sa, subcapitalizarea nu este un accident, ci rezultatul unei arhitecturi economice în care capitalul rămas în companie nu este suficient stimulat, piața de capital este încă subdimensionată, iar finanțarea bancară are o pondere redusă.
„O economie construită pe credit comercial funcționează impecabil până în ziua în care prima verigă importantă din lanț nu mai plătește”, avertizează reprezentantul Sierra Quadrant.