Prima pagină » Peste 800 de personalități cer interzicerea „suprainteligenței” AI

Peste 800 de personalități cer interzicerea „suprainteligenței” AI

Peste 800 de personalități cer interzicerea „suprainteligenței” AI
Peste 800 de personalități cer interzicerea „suprainteligenței” AI / Foto: Unsplash

Politicieni, reprezentanți ai familiilor nobiliare, lideri ai marilor corporații, oameni de știință, celebrități și lideri religioși cer oprirea dezvoltării inteligenței artificiale avansate. Acest tip de inteligență este adesea definit ca un miracol socio-economic și descris în termeni generoși. „În curând, AI ne va ajuta să realizăm mult mai mult decât am putea fără el. Fiecare dintre noi va avea o echipă personală de AI, formată din experți virtuali în diverse domenii. Aceștia vor lucra împreună pentru a crea aproape orice ne-am putea imagina. Copiii noștri vor avea tutori virtuali, care le vor putea oferi instruire personalizată în orice materie, în orice limbă și în ritmul de care au nevoie. Putem imagina soluții pentru îmbunătățirea serviciilor medicale, pentru a crea orice tip de software pe care cineva îl poate concepe și multe altele”, scria Sam Altman, CEO-ul OpenAI. Se pare, însă, că nu toată lumea este la fel de entuziasmată de acest viitor idealizat. Printre cei care și-au exprimat îngrijorările se numără și reprezentanți ai dezvoltatorilor sau ai comunităților de cercetare. 

O alianță improbabilă împotriva viitorului

Steve Bannon – strateg politic american, Meghan Markle – ducesa de Sussex și Stephen Fry – actor, scriitor și intelectual britanic – s-au alăturat unui nou grup de personalități care cere „interzicerea” dezvoltării așa-numitei supra-inteligențe. Este vorba de o alianță împotriva sistemelor AI avansate, la care participă peste 800 de personalități – oameni de știință, politicieni, celebrități și lideri religioși.

„Cerem o interdicție asupra dezvoltării suprainteligenței înainte ca știința să ofere garanții că aceasta poate fi creată în siguranță și că este perfect controlabilă”, se arată în text. Printre semnatari se numără „nașii” inteligenței artificiale Geoffrey Hinton și Yoshua Bengio, fosta președintă a Irlandei Mary Robinson și prințul Harry.

Frica de necunoscutul digital

Scrisoarea a fost publicată miercuri de organizația non-profit Future of Life Institute (FLI), însoțită de un sondaj ce arată că doar 5% dintre americani susțin „status quo-ul actual al dezvoltării nereglementate”. Aproape trei sferturi dintre respondenți au declarat că doresc o reglementare strictă a AI, potrivit sondajului.

„Ceea ce ne unește este umanitatea noastră… Tot mai mulți oameni încep să creadă că cea mai mare amenințare nu vine de la alte companii sau de la alte țări, ci poate chiar de la mașinile pe care le construim”, a declarat, pentru Financial Times, președintele institutului, Max Tegmark.

Competiția pentru dezvoltarea inteligenței artificiale avansate este acerbă: giganți tehnologici – precum OpenAI, Meta și Google – concurează pentru a fi primii care dezvoltă suprainteligența sau inteligența artificială generală.

Magia AI și reîntoarcerea la întrebările fundamentale

CEO-ul OpenAI, Sam Altman, a declarat că umanitatea se află în pragul unei revoluții a suprainteligenței și că „în următoarele decenii, vom putea realiza lucruri care ar fi părut magie pentru bunicii noștri”. Acest termen umbrelă se referă la sisteme capabile să depășească oamenii în majoritatea sarcinilor. Perspectiva este, pentru mulți îngrijorătoare. În martie 2023, la cinci luni după lansarea ChatGPT, experți în tehnologie – inclusiv Elon Musk – au semnat o declarație similară, tot o inițiativă FLI, cerând o pauză de șase luni în dezvoltarea AI.

Totuși, compania lui Musk, xAI, continuă să construiască sisteme AI. Mai mulţi experţi avertizează că dezvoltarea către suprainteligenţă ar putea accelera mult mai rapid decât estimările standard. Sam Altman susţine că am putea avea sisteme ce depăşesc inteligenţa umană „în câteva mii de zile”. Această perspectivă amplifică temerile legate de controlul, alinierea şi consecinţele sociale ale tehnologiilor care gândesc şi acţionează – poate – independent de intenţiile omenirii. Studiile recente subliniază că sistemele avansate pot adopta comportamente strategice şi ascunse, ceea ce complică orice mecanism de supraveghere umană.

Sute de miliarde sunt investite în laboratoarele de cercetare

Marile companii de tehnologie investesc masiv în infrastructură pentru a atinge acel nivel de inteligenţă artificială. Meta Platforms anunţă investiţii de sute de miliarde de dolari în centre de date şi în laboratoare dedicate suprainteligenţei, recrutând cercetători de top din competiţie.

În paralel, un raport recent avertizează că aceste tehnologii pot avea consecinţe dramatice: pierderea locurilor de muncă, erodarea libertăţilor civile, militarizarea inteligenţei artificiale şi chiar dispariţia oamenilor ca jucători relevanţi în ecosistemul decizional. Noul apel este mai restrâns și, spune Tegmark, „nu cere deloc o pauză în dezvoltarea inteligenței artificiale”. Dar, adaugă el, „nu ai nevoie de suprainteligență pentru a vindeca cancerul, pentru mașini autonome sau pentru a crește masiv productivitatea și eficiența”.

Un front global al prudenței

Mai mulți oameni de știință chinezi cu prestigiu internațional, printre care Andrew Yao și Ya-Qin Zhang, fost președinte al companiei Baidu, s-au alăturat apelului. Printre semnatari se mai află foști oficiali guvernamentali precum Susan Rice, consilier de securitate națională în administrația Obama, și Mike Mullen, fost șef al Statului Major Interarme în mandatele Obama și George W. Bush.

„Pierderea controlului este privită ca o amenințare la adresa securității naționale, atât în Occident, cât și în China. Fiecare parte se opune din propriul interes, fără a fi nevoie să se bazeze pe încrederea reciprocă”, a declarat Tegmark. Lista continuă cu Steve Wozniak, cofondator Apple, Richard Branson, cofondator Virgin, și numeroși lideri religioși din diverse confesiuni.

Legislația rămâne mereu în urmă

Cadrul global de reglementare a AI evoluează lent, deși Uniunea Europeană implementează treptat AI Act, cea mai avansată lege în domeniu, în ciuda criticilor industriei. În Statele Unite, câteva state — între care California, Utah și Texas — au adoptat deja legi specifice pentru AI.

În iulie, propunerea unui moratoriu federal de zece ani privind reglementarea inteligenței artificiale a fost retrasă din bugetul național. În acest vid normativ, apelul celor 800 de semnatari devine nu doar un gest moral, ci și un semnal de alarmă colectiv, venit dintr-o lume care își simte granițele etice tot mai fragile, comentează sursa citată.

Alte articole importante
România are al doilea cel mai mic raport taxe/PIB din UE. Veniturile fiscale europene au crescut cu 401 miliarde de euro în 2025
România are al doilea cel mai mic raport taxe/PIB din UE. Veniturile fiscale europene au crescut cu 401 miliarde de euro în 2025
Raportul dintre veniturile din taxe și contribuții sociale și Produsul Intern Brut a ajuns la 40,7% în Uniunea Europeană în 2025, față de 40,2% în anul precedent, potrivit datelor publicate de Eurostat. România s-a situat printre statele cu cele mai mici ponderi ale veniturilor fiscale în economie, cu un nivel de 29,3%, fiind depășită doar […]
Datoria marilor companii de tehnologie pentru investițiile în AI poate pune presiune pe piețele europene de obligațiuni. Oferta ar putea crește cu 83% în 2027
Datoria marilor companii de tehnologie pentru investițiile în AI poate pune presiune pe piețele europene de obligațiuni. Oferta ar putea crește cu 83% în 2027
Marile companii americane de tehnologie se îndreaptă tot mai mult către piețele europene pentru a finanța investițiile masive în infrastructura de inteligență artificială, iar valul de emisiuni de obligațiuni ar putea ridica prețul finanțării pentru alte companii și pentru guvernele din regiune. Deși Europa a atras până acum volume mult mai mici decât Statele Unite, […]
România a împrumutat 4,5 miliarde de euro de pe piețele internaționale, prin trei emisiuni de obligațiuni
România a împrumutat 4,5 miliarde de euro de pe piețele internaționale, prin trei emisiuni de obligațiuni
Ministerul Finanțelor a atras 4,5 miliarde de euro de pe piețele financiare internaționale, printr-o operațiune care a inclus trei emisiuni de euro obligațiuni, cu scadențe la 4, 8 și 12 ani. Costurile finale de finanțare au fost cuprinse între 5% și 7%, iar subscrierile investitorilor au ajuns la 7,7 miliarde de euro, potrivit datelor Bloomberg. […]
Prețurile producției industriale au crescut cu 13,8% în septembrie. Energia a înregistrat cea mai mare scumpire, de aproape 25%
Prețurile producției industriale au crescut cu 13,8% în septembrie. Energia a înregistrat cea mai mare scumpire, de aproape 25%
Prețurile producției industriale din România au crescut cu 13,8% în septembrie 2026 față de aceeași lună a anului trecut, potrivit datelor publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS). Evoluția a fost determinată în special de scumpirile din industria energetică, unde prețurile au urcat cu aproape 25% într-un an. Pe piața internă, creșterea anuală a […]
Topul scăderilor de pe Wall Street și din piața Crypto. Octombrie roșu: cum au pierdut giganții tech sute de miliarde de dolari
Analize
Topul scăderilor de pe Wall Street și din piața Crypto. Octombrie roșu: cum au pierdut giganții tech sute de miliarde de dolari
Luna octombrie s-a încheiat sub semnul unui decont masiv pe piețele financiare internaționale. Pe bursa americană, investitorii au cerut socoteală giganților din tehnologie pentru miliardele alocate infrastructurii de inteligență artificială, ștergând mii de miliarde de dolari din capitalizarea sectorului tech și a semiconductorilor. Piața activelor digitale a resimțit la rândul ei presiunea: menținerea dobânzilor la […]
Pariul investițiilor în AI: Google, prăbușire istorică pe bursă de peste jumătate de trilion de dolari. De ce a avut gigantul tech cea mai „neagră” lună din ultimii 22 de ani
Analize
Pariul investițiilor în AI: Google, prăbușire istorică pe bursă de peste jumătate de trilion de dolari. De ce a avut gigantul tech cea mai „neagră” lună din ultimii 22 de ani
Gigantul tehnologic Alphabet, compania-mamă a Google, a înregistrat în octombrie cea mai slabă evoluție bursieră de la listarea sa din 2004. O furtună perfectă generată de ratarea estimărilor de profit și de explozia cheltuielilor în inteligența artificială a șters peste o jumătate de trilion de dolari din valoarea de piață a grupului în doar 48 […]