Piața muncii se schimbă. Cine va fi înlocuit și cine rămâne?

Dario Amodei, directorul general al companiei Anthropic, a declarat recent pentru Axios că tehnologia ar putea elimina jumătate dintre locurile de muncă entry-level din birouri în următorii cinci ani. Seria concedierilor de la Microsoft și de la alte mari companii din zona de tehnologie a devenit, deja, un reper pentru înțelegerea tendințelor generale pe piața muncii: în următorii ani, domeniul ar putea fi schimbat radical de expansiunea inteligenței artificiale. Cine va fi înlocuit și cine rămâne?, se întreabă specialiștii, iar părerile – ca și argumentele – sunt, în acest moment, foarte împărțite, se arată într-o analiză New York Times. Creșterea ratei șomajului în rândul absolvenților de facultate a accentuat îngrijorarea că ei sunt cei care vor resimți mai acut acest seism, chiar dacă nu există dovezi clare că dezvoltarea A.I. ar fi cauza principală a eșecului lor. Alți analiști susțin exact contrariul, anume că lucrătorii tineri vor beneficia cel mai mult, de fapt, de pe urma tehnologiei, în timp ce angajații experimentați vor deveni tot mai vulnerabili. Există și voci care estimează că ambele categorii vor fi, deopotrivă, afectate, pentru că organizațiile nu vor mai avea nevoie de angajați umani deloc. 

„Ce vor face acești oameni? Cum vor fi susținuți? Care va fi impactul asupra veniturilor din taxe?”, se întreabă David Furlonger, vicepreședinte în cadrul firmei de cercetare Gartner. „Îmi imaginez că guvernele deja reflectează la asta”.

Directorul executiv al Amazon, Andy Jassy, declara, luna trecută, că se așteaptă ca utilizarea inteligenței artificiale în cadrul companiei „să reducă totalul forței de muncă” în următorii ani, confirmând, probabil, temerile multor angajați că A.I.-ul le va lua locul mai devreme sau mai târziu. Îngrijorarea s-a accentuat două săptămâni mai târziu, când Microsoft a anunțat concedierea a aproximativ 9.000 de angajați — circa 4% din întregul personal. Inteligența artificială este pregătită să-i înlocuiască pe angajații din birouri, iar acesta devine, pe zi ce trece, un fapt incontestabil. Însă ce tip de lucrători vor fi afectați, mai exact? Anunțul lui Jassy a venit chiar în toiul unei dezbateri internaționale pornită de la această întrebare.

Unii experți susțin că A.I.-ul îi va afecta în primul rând pe angajații aflați la început de carieră, ale căror sarcini sunt, în general, mai simple și, deci, mai ușor de automatizat. Alți lideri din industria A.I. susțin, însă, exact contrariul, afirmând că lucrătorii tineri vor beneficia, de fapt, de pe urma tehnologiei, iar angajații experimentați vor deveni din ce în ce mai vulnerabili. Într-un interviu acordat jurnaliștilor New York Times, Brad Lightcap, COO-ul OpenAI, a sugerat că A.I.-ul ar putea pune probleme unei „categorii de angajați mai vechi, mai atașați de o rutină și de un anumit mod de a face lucrurile”.

Răspunsul final la această întrebare este, însă, unul ceva mai complex și are implicații majore. Dacă posturile entry-level sunt cele mai expuse, va fi nevoie să regândim modul în care îi pregătim pe studenți pentru piața muncii. Sau poate că trebuie să regândim chiar valoarea în sine a unei diplome universitare. Iar dacă angajații cu experiență sunt cei mai vulnerabili, impactul ar putea fi nu doar economic, ci și politic, pe măsură ce concedierile masive devin o constantă, comentează sursa citată.

A.I. face managerii mai buni?

Economiștii și specialiștii în tehnologie ajung la concluzii diferite când vine vorba să desemneze categoria cea mai vulnerabilă. O privire atentă asupra domeniilor care au adoptat A.I. în mod accelerat sugerează că perspectiva ar fi sumbră mai ales pentru lucrătorii fără vechime. Datele firmei de procesare a salariilor ADP arată că, în sectorul IT, numărul angajaților cu mai puțin de doi ani de experiență a atins un vârf în 2023 și a scăzut cu 20–25% de atunci. Un model similar se regăsește în rândul reprezentanților din customer service, tot mai dependenți de instrumente A.I.

În schimb, numărul angajaților cu peste doi ani de experiență a crescut în aceleași domenii, potrivit cercetătoarei Ruyu Chen, de la Stanford. Alte studii susțin, indirect, cam aceeași concluzie. În 2023, Italia a interzis temporar ChatGPT – un instrument folosit intens de dezvoltatorii software pentru a scrie cod. Un grup de cercetători de la UC Irvine și Chapman University a comparat productivitatea programatorilor italieni cu cea a colegilor lor din Franța și Portugalia, pentru a studia, în mod izolat, efectul interdicției.

Deși studiul nu s-a axat pe pierderea locurilor de muncă, rezultatele arată că A.I.-ul a transformat în mod favorabil mai degrabă munca angajaților de nivel mediu decât pe cea a lucrătorilor fără experiență. IT-știi juniori finalizau sarcinile ceva mai repede cu A.I., în timp ce lucrătorii cu experiență îl foloseau pentru a contribui la munca întreagii echipe: revizuiau codul altor colegi, sugerau îmbunătățiri și lucrau în limbaje de programare necunoscute anterior.

„Când oamenii sunt buni în ceea ce fac, tind să-i ajute și pe ceilalți, nu doar să-și facă treaba lor”, explică Sarah Bana, coautoare a studiului. „A.I.-ul întărește această tendință”.

Concluzia acestei echipe de cercetare a fost că organizațiile vor avea nevoie de mai puțini juniori (pentru că sarcinile simple pot fi automatizate) și de mai mulți programatori medii, ale căror abilități sunt, de fapt, amplificate de A.I.

A.I. poate elimina abilitățile rare

Pe de altă parte, Danielle Li, economist la MIT, susține că, în anumite scenarii, A.I. ar putea submina lucrătorii experimentați. Motivul? Tehnologia poate poate „desprinde” abilitățile valoroase de persoanele care le au. De exemplu, s-ar putea să nu mai fie nevoie să fii inginer ca să scrii cod sau să nu mai fie obligatoriu să fii avocat ca să redactezi un memoriu juridic.

„Această realitate nu le este favorabilă angajaților experimentați”, spune Dr. Li. „Ei sunt plătiți, de fapt, pentru raritatea abilităților lor, iar A.I.-ul permite ca aceste abilități să existe independent de persoane”.

Totuși, Dr. Li nu crede că A.I. le aduce beneficii clare nici angajaților fără experiență. Ea presupune că șomajul în rândul absolvenților e cauzat de faptul că angajatorii estimează că vor avea nevoie de mai puțini angajați în general, nu doar de mai puțini începători. Iar o încetinire generală a angajărilor lovește mai puternic în proaspeții absolvenți, în special în cei care nu au un loc de muncă.

Un exemplu concret vine de la Robert Plotkin, partener într-o firmă de avocatură specializată în proprietate intelectuală: A.I.-ul nu a afectat nevoia de paralegali, care formatează documentele trimise la Oficiul de Brevete. Însă firma folosește acum cam jumătate din numărul de avocați colaboratori — mulți dintre ei cu ani de experiență — în comparație cu perioada de dinaintea apariției A.I.-ului generativ.

„Am devenit foarte eficient în a folosi A.I.-ul ca instrument pentru redactarea cererilor de brevet, astfel încât am redus semnificativ nevoia de colaboratori”, explică Plotkin.

Companii precum Google, Meta, Amazon sau Microsoft par să fi ajuns la concluzii similare, alegând să concedieze angajați experimentați, nu doar să reducă angajările de juniori. Înainte de concedierile din iulie, Microsoft mai disponibilizase alți 6.000 de angajați, în principal dezvoltatori software. Valul din iulie a inclus numeroși middle manageri.

„Tot ce ține de administrativ, foi de calcul, emailuri, management de documente — A.I.-ul poate face toate acestea ușor. Asta eliberează timp ca managerii să se ocupe de mentorat”, spune Furlonger de la Gartner. „CEO-ii sugerează că nu mai avem nevoie de la fel de mulți manageri ca înainte”.

Valoarea lipsei de experiență

Gil Luria, analist la D.A. Davidson, susține că unul dintre motivele concedierilor este nevoia de a reduce costurile, într-un moment în care companiile investesc masiv în cipuri și centre de date pentru dezvoltarea A.I. Dar un alt motiv este că A.I.-ul îi poate înlocui pe inginerii software de toate nivelurile — inclusiv pe cei experimentați. Aceștia din urmă sunt cu atât mai vulnerabili cu cât au, de regulă, salarii mai mari și ceva reticență față de noile tehnologii.

„Microsoft poate face rapid calculele — cine aduce valoare, cine e supra-platit, cine se adaptează și cine nu”, spune Luria. „Sunt seniori care au învățat să folosească A.I. eficient, dar și seniori convinși că A.I. nu poate scrie cod”.

Harper Reed, CEO-ul companiei 2389 Research, spune că salariile mari și reticența față de A.I. vor duce la eliminarea programatorilor experimentați. „Dacă vrei să reduci costuri, nu concediezi angajații cei mai ieftini. Îi păstrezi pe aceia și-i faci la fel de valoroși ca pe cei scumpi”.

Mai multe studii sprijină această idee. O astfel de cercetare, realizată de Microsoft, în colaborare cu trei universități, arată că un asistent A.I. pentru scrierea codului crește productivitatea programatorilor juniori mult mai mult decât pe cea a celor experimentați.

Reed concluzionează că, din punct de vedere financiar, are tot mai mult sens pentru companii să angajeze juniori care știu să folosească A.I. pentru a realiza munca unui angajat de nivel mediu, cu doar câțiva seniori care să-i coordoneze — și foarte puțini lucrători în pătura de mijloc. Exact așa funcționează propria sa companie.