Politico analizează cum poate Europa să transforme slăbiciunile din apărare într-un motor secret al creșterii economice

În prezent, Europa se află în pragul unei transformări majore în sectorul său de apărare, după decenii în care investițiile au fost insuficiente. Blocul comunitar pregătește o infuzie masivă de fonduri pentru a-și consolida capacitățile militare, iar această redresare financiară ar putea deveni un catalizator esențial pentru creșterea productivității economice, care a fost până acum dezamăgitoare.

De-a lungul istoriei, numeroase inovații care au schimbat viața cotidiană au avut la bază cercetarea militară: de la microunde și GPS, la drone, bandă adezivă și calculatorul personal. Acest fenomen, cunoscut în limbajul industriei de apărare drept „fuziune militar-civilă”, reflectă potențialul uriaș al tehnologiilor dual-use – adică utilizabile atât în scopuri militare, cât și civile.

Oportunitatea unei renașteri tehnologice

În contextul tensiunilor geopolitice în creștere și al războiului din Ucraina, Europa a recunoscut necesitatea de a-și întări apărarea. Aceasta nu este doar o chestiune de securitate, ci și o șansă economică. Investițiile în tehnologiile militare avansate pot genera inovații cu aplicabilitate largă în sectorul civil, stimulând astfel creșterea economică și crearea de locuri de muncă.

OpenAI lansează ChatGPT Agent: un asistent AI care poate executa sarcini în locul tău, direct pe PC

10:58

Energia care ar putea ține Pământul alimentat 170.000 de ani. Această comoară se află ascunsă chiar sub nasul nostru

10:17

De exemplu, dezvoltarea dronelor și a sistemelor autonome, a tehnologiilor de comunicații securizate sau a inteligenței artificiale în domeniul apărării poate avea efecte multiplicatoare în industriile civile, de la transport și logistică la sănătate și energie, conform unei analize Politico.

Europa se confruntă cu o problemă structurală privind productivitatea, care stagnează de ani buni. Spre deosebire de SUA sau Asia, unde inovația tehnologică a fost un motor puternic al creșterii economice, Europa a rămas în urmă, parțial din cauza lipsei investițiilor consistente în cercetare și dezvoltare, inclusiv în sectorul apărării.

Prin urmare, redresarea sectorului de apărare poate fi o soluție dublă: pe de o parte, creșterea capacităților militare, iar pe de altă parte, stimularea inovației tehnologice care să se extindă și în economia civilă.

„Fuziunea militar-civilă” – cheia succesului

Conceptul de „fuziune militar-civilă” presupune integrarea cercetărilor și tehnologiilor militare în aplicații civile, creând un ecosistem inovator care să genereze valoare adăugată pe ambele fronturi. Statele Unite au fost un exemplu clar în acest sens, iar acum Europa încearcă să adopte un model similar.

Pentru a reuși, este nevoie de o colaborare strânsă între guverne, industrie și mediul academic, dar și de o strategie clară care să elimine barierele birocratice și să faciliteze transferul tehnologic.

Fonduri și politici europene pentru apărare și inovare

Uniunea Europeană a anunțat recent un pachet financiar fără precedent pentru sectorul apărării, care include fonduri pentru cercetare, dezvoltare și achiziții militare comune. Acest efort este susținut de o politică de consolidare a industriei europene de apărare, care să reducă dependența de furnizori externi și să stimuleze competitivitatea globală.

În plus, inițiativele de digitalizare și adoptarea tehnologiilor emergente, precum inteligența artificială și securitatea cibernetică, sunt priorități majore care pot transforma sectorul apărării într-un motor al creșterii economice.

Experții sunt optimiști că această redresare a industriei de apărare va genera un efect de antrenare în întreaga economie europeană. Pe termen mediu și lung, investițiile în tehnologii dual-use pot contribui la crearea de noi industrii, la îmbunătățirea competitivității și la crearea de locuri de muncă bine plătite.

Totodată, această strategie poate ajuta Europa să devină mai autonomă din punct de vedere strategic și să-și consolideze poziția pe scena geopolitică globală.