Presa internațională anunță zile negre pentru leul românesc. Cât de importantă este intervenția BNR

Leul românesc traversează o perioadă de instabilitate accentuată, un fenomen care a atras atenția presei internaționale și a devenit subiect de analiză în publicații de prestigiu precum Financial Times.

De aproape două decenii, moneda națională a suferit o slăbire progresivă, însă eforturile Băncii Centrale de a o menține în limite acceptabile au fost, până acum, eficiente, reușind să împiedice leul să depășească pragul de 5 lei pentru un euro. Totuși, recent, această barieră a fost depășită pentru prima dată în istorie, ceea ce a declanșat îngrijorări și analize despre „drama” care se desfășoară în jurul monedei românești, evidențiind vulnerabilitatea economiei naționale în fața forțelor externe.

„Leul românesc slăbește încet de aproape două decenii, dar banca centrală a reușit, prin diverse intervenții, să îl împiedice să treacă de 5 lei pentru un euro în ultimii ani. Dar acum leul românesc „a scăpat de sub controlul băncii centrale și a depășit pragul de 5 euro pentru prima dată în istorie”, scrie Financial Times, într-o analiză în care vorbește despre „drama” monedei naționale românești.

Un ziar local norvegian a descifrat codul AI și îl folosește în favoarea sa

16:28

Sindromul Cronos la OpenAI și Anthropic: giganții tech își devorează urmașii

15:39

Cauza imediată o reprezintă îngrijorările legate de o situație politică destul de explozivă. George Simion, „naționalist de extremă dreapta și prietenos cu Maga, pare acum să devină președinte după un tur al alegerilor din 18 mai, învingându-l pe Nicușor Dan, un centrist pro-NATO și pro-UE”, spun jurnaliștii britanici.

JPMorgan: BNR lasă leul să scadă pentru a-și conserva „puterea de foc”

Analiștii JPMorgan au scris anterior că mișcarea a fost determinată de un amestec de acoperiri și de speculații directe conform cărora banca centrală a României va trebui să abandoneze regimul de flotare gestionată al leului și să îl lase să navigheze unde îl duce vântul.

„Considerăm că mișcările de ieri [6 mai] ale randamentelor implicite din piața valutară au reflectat în principal cererea/oferta și fricțiunile în furnizarea de lichidități participanților la piața offshore. Concret, credem că piața a trebuit probabil să absoarbă 1) adăugarea de acoperiri valutare pentru pozițiile lungi pe ROMGB; 2) obținerea de fonduri prin intermediul swap-urilor valutare cu scadență scurtă pentru pozițiile lungi pe EURRON la vedere; 3) adoptarea de poziții speculative prin intermediul contractelor la termen pe valută în perspectiva deprecierii suplimentare a RON. În cazul unor mișcări rapide, fricțiunile onshore-offshore pot conduce la randamente implicite ale cursului de schimb al RON care depășesc limita superioară a coridorului ratei dobânzii (7,5%)”, arată analiza JPMorgan.

Raportul JPMorgan susține că Banca Națională a României nu a ieșit complet de pe piață și că, în principal, lasă leul să scadă pentru a-și conserva puterea de foc.

„Postulăm că intervenția BNR a jucat un rol mai puțin important până în prezent, deși a contribuit fără îndoială la creșterea randamentelor implicite ale FX. BNR a permis EURRON să se tranzacționeze mai sus, ceea ce probabil a redus sumele de intervenție pe care a trebuit să le furnizeze. Cu toate acestea, mișcarea rămâne gestionată și, prin urmare, BNR vinde probabil EURRON și retrage lichidități. De la un punct de plecare cu un excedent de 33,8 miliarde RON în martie 2025, este puțin probabil ca lichiditatea să fi trecut deja în deficit. Mișcarea limitată de până acum a randamentelor implicite T/N, care rămân sub limita superioară a coridorului dobânzilor (7,5%), susține această interpretare.

Pe măsură ce EUR/RON se ajustează la un nivel mai ridicat, este probabil ca curba implicită a FX să se redimensioneze, capătul superior al coridorului dobânzilor devenind o ancoră mai eficientă, deși fricțiunile de lichiditate/cererea ridicată de FX pot persista în zilele următoare. Având în vedere că piața a fost surprinsă de schimbarea substanțială a politicii de intervenție a EURRON, cererea de spec/hedging valutar poate persista, în condițiile în care fricțiunile offshore/onshore continuă. Cu toate acestea, presupunând că avem dreptate și că BNR permite acum o ajustare decentă a EURRON spot, curba forwards ar trebui să se tranzacționeze mai puțin ca un preț de „devalorizare”, deoarece ajustarea are loc în timp ce cererea/oferta de pe piața valutară începe să se normalizeze. Presupunând că nu se modifică ratele de politică ale BNR/coridorul ratei dobânzii, pe măsură ce trecem probabil la un deficit de lichidități, capătul superior al coridorului dobânzii (7,50%) ar trebui să devină o ancoră mai eficientă.

Nu ne așteptăm ca BNR să stoarcă în mod direct lichiditatea offshore prin mișcări exagerate ale randamentelor implicite ale FX, dar politica rămâne opacă. Istoria a cunoscut ocazii de mișcări foarte mari ale randamentelor implicite ale RON, cum ar fi în timpul GFC, despre care se înțelege că au fost puse la cale de BNR prin restricționarea disponibilității RON offshore pentru a sprijini operațiunile valutare. Credem că astfel de mișcări sunt mai puțin probabile acum. În primul rând, BNR consideră probabil că o anumită ajustare a RON este optimă, având în vedere schimbarea permanentă probabilă a fundamentelor. În al doilea rând, experiența anterioară cu astfel de randamente implicite ridicate ale FX s-a dovedit foarte negativă pentru creștere. Cu toate acestea, există în continuare o vizibilitate limitată asupra funcției de reacție/obiectivului final al politicii valutare a BNR și nu putem exclude pe deplin o anumită comprimare a finanțării. Am susține totuși că acest lucru devine mai probabil după o ajustare decentă a EURRON”, mai arată JPMorgan.