Cererea mondială de aur a înregistrat o creștere moderată de 1% în primul trimestru al anului 2025, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, ajungând la un total de 1.206 tone, potrivit ultimelor date publicate de Consiliul Mondial al Aurului. În paralel, prețul aurului a înregistrat un salt semnificativ de 38% în ultimele 12 luni, marcând unul dintre cele mai bune evoluții ale prețului metalului prețios din acest secol.
Un element remarcabil al acestei perioade este creșterea spectaculoasă a activelor investitorilor în aur prin fondurile tranzacționate la bursă (ETF-uri), care au crescut cu 333% în ultimele 12 luni. Aceste fonduri permit investitorilor să dețină expunere pe aur fără a-l achiziționa fizic, fiind cunoscute și sub denumirea de „aur pe hârtie”. Cele mai importante creșteri ale acestor active au venit din America de Nord, în special din Statele Unite, și din Asia, unde China domină piața de ETF-uri cu o cotă de 80% din totalul asiatic, conform raportului publicat de Consiliul Mondial al Aurului
Cererea pentru aur fizic, în special pentru lingouri și monede, a crescut cu 170% în ultimul an, impulsionată în special de investitorii din Europa și Asia. După o perioadă în care europenii preferau să vândă aurul fizic din cauza incertitudinilor politice și economice, în special legate de tensiunile comerciale ale SUA, se observă o schimbare în comportamentul acestora, cu o revenire a interesului pentru aurul de investiții.
În ceea ce privește produsele cu gramaje mari (peste 20 de grame), acestea continuă să fie mai căutate decât cele cu gramaj mic, datorită marjelor de preț mai reduse, ceea ce le face mai atractive pentru investitori.
Instituțiile monetare din întreaga lume au achiziționat în primele trei luni ale anului 2025 un total net de 243,7 tone de aur, în scădere cu 21% față de aceeași perioadă din 2024. Cea mai mare achiziție a fost realizată de Banca Națională a Poloniei, care a cumpărat 48,6 tone, consolidându-și astfel poziția printre cele mai mari deținători de aur la nivel mondial, cu un total de 509 tone, depășind chiar și Banca Centrală Europeană.
Alte achiziții notabile au venit din partea Chinei (12,8 tone), Kazahstanului (6,5 tone), Cehiei (5 tone), Turciei (4,1 tone) și Indiei (3,4 tone).
România deține rezerve de aur în valoare de 103,6 tone, iar în prezent nu există planuri pentru extinderea acestora în următoarele 12 luni.
Această evoluție a cererii și prețului aurului reflectă schimbările majore din peisajul economic și geopolitic global, în care aurul rămâne un activ de refugiu preferat de investitori și bănci centrale în fața incertitudinilor. Creșterea semnificativă a interesului pentru aur, atât fizic, cât și prin instrumente financiare, indică o tendință de consolidare a poziției metalului prețios pe piața globală.