Programul Rabla ar urma să finanțeze doar mașini fabricate în UE din 2027. Guvernul pregătește și un pachet de 5 miliarde de euro pentru reindustrializare

Programul Rabla ar urma să fie derulat în perioada 2027–2030 exclusiv pentru vehicule fabricate în Uniunea Europeană, potrivit programului de guvernare depus la Parlament la 15 octombrie de premierul desemnat Luca Niculescu. Documentul prevede și anunțarea calendarului anual al programului în primul trimestru, într-o încercare de a face mai previzibil accesul la finanțare pentru cumpărători și industria auto.

Schimbarea face parte dintr-un plan mai amplu de sprijinire a producției europene, de stimulare a investițiilor industriale și de reducere a dependențelor economice considerate strategice. Pe lângă limitarea eligibilității în programul Rabla, viitorul Executiv propune scheme de ajutor de stat pentru industriile curate, finanțarea cercetării și tehnologiilor avansate, sprijinirea exporturilor și accelerarea proiectelor mari de investiții. Măsurile sunt prevăzute în programul de guvernare și nu reprezintă, în această etapă, reguli deja intrate în vigoare.

Rabla 2027–2030: finanțare condiționată de locul în care este fabricată mașina

Potrivit programului de guvernare, Rabla va continua în următorii patru ani, dar sprijinul ar urma să fie acordat numai pentru vehicule fabricate în Uniunea Europeană. Documentul nu precizează încă bugetele anuale, numărul estimat de beneficiari sau valoarea ecotichetelor pentru perioada 2027–2030.

Atac cibernetic la Depozitarul Central: datele personale ale utilizatorilor ar fi fost consultate, iar aplicația este indisponibilă. Ce măsuri trebuie să ia investitorii

10:58

Bursa de Valori București a crescut puternic înaintea votului pentru noul Guvern. BET a avansat cu aproape 2%, iar tranzacțiile au depășit 153 de milioane de lei

08:18

O altă prevedere este publicarea calendarului fiecărei ediții în primul trimestru al anului. O astfel de planificare ar putea oferi cumpărătorilor, dealerilor și producătorilor mai multă vizibilitate asupra perioadei în care pot fi depuse cererile și contractate achizițiile.

Criteriul originii vehiculului a fost discutat și în pregătirea ediției din 2026, însă aplicarea lui a fost amânată. Ghidul propus în iunie 2026 prevedea condiții mai largi, care includeau nu doar statele UE, ci și Spațiul Economic European și anumite țări integrate în lanțurile industriale ale pieței europene, în baza acordurilor comerciale aplicabile. Noua formulare din programul de guvernare pentru perioada 2027–2030 menționează explicit vehiculele fabricate în UE. Detaliile privind aplicarea concretă a regulii vor trebui clarificate în documentele de implementare.

Schimbarea face parte din politica de sprijinire a industriei auto

Guvernul propus justifică măsurile prin nevoia de a susține industria auto în tranziția către mobilitatea electrică. Pe lângă criteriul de fabricație pentru Rabla, programul de guvernare include relansarea achizițiilor publice de mijloace de transport, susținerea intereselor industriei românești în forurile europene și facilitarea accesului la schemele de sprijin pentru industriile mari consumatoare de energie.

Condiția privind locul de producție poate influența opțiunile cumpărătorilor care intenționează să folosească ecotichetul de la stat. Un model comercializat în România nu ar deveni eligibil doar pentru că este vândut de un dealer local: criteriul anunțat se referă la locul în care este fabricat vehiculul.

În consecință, pentru cumpărătorii interesați de Rabla, originea de fabricație ar urma să devină un element important în alegerea mașinii. Totuși, lista completă a condițiilor de eligibilitate, inclusiv modul de verificare a țării de fabricație și tipurile de vehicule acceptate, urmează să fie stabilită prin regulile programului.

Programul de guvernare nu anunță deocamdată o majorare a ecotichetelor sau un buget total pentru Rabla în intervalul 2027–2030. Prin urmare, nu se poate presupune că nivelul finanțării va fi mai mare decât în ediția din 2026.

Strategia Națională de Competitivitate, construită pe două direcții

Planul economic al viitorului Executiv include adoptarea unei Strategii Naționale de Competitivitate, organizată în jurul a doi piloni: inovarea și finanțarea creșterii. Documentul ar urma să pornească de la analiza capacităților de producție din România, a rețelelor de furnizori și a dependențelor critice, ținând cont și de cererea externă.

Strategia ar trebui să coreleze politicile sectoriale, să identifice lanțurile industriale strategice și să armonizeze criteriile aplicate schemelor de ajutor de stat. Un alt obiectiv este reducerea fragmentării decizionale dintre autoritățile care gestionează fonduri europene.

Guvernul propus intenționează să pregătească, împreună cu asociațiile patronale, un portofoliu de proiecte pentru Fondul European de Competitivitate și pentru Cadrul Financiar Multianual al Uniunii Europene aferent perioadei 2028–2034. Coordonarea politicii industriale ar urma să revină unui Comitet Interministerial, sprijinit de un secretariat tehnic permanent în cadrul Ministerului Economiei.

În paralel, este prevăzută înființarea unui Consiliu Național de Productivitate independent. Acesta ar urma să coordoneze analize și să transforme concluziile în recomandări pentru prioritățile de reformă, folosind capacitățile Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, ale Băncii Naționale a României și ale Institutului Național de Statistică. Modelul avut în vedere se bazează pe experiența consiliilor de productivitate din statele OCDE și pe studiul organizației privind România.

Aproape 5 miliarde de euro pentru scheme de sprijin industrial

Programul de guvernare prevede aplicarea integrală a planului de relansare economică și reindustrializare, cu lansarea unor apeluri de finanțare pentru schemele instituite prin Ordonanța de urgență nr. 8/2026. Valorile menționate în document însumează aproximativ 4,95 miliarde de euro.

Principalele alocări prevăzute sunt:

• 1,05 miliarde de euro pentru clustere de competitivitate și produse cu deficit comercial;
• 1,05 miliarde de euro pentru materii prime critice;
• 1,05 miliarde de euro pentru cercetare-dezvoltare și tehnologii înalte;
• 200 de milioane de euro pentru industria de apărare;
• 500 de milioane de euro pentru investiții regionale, începând din 2027;
• 100 de milioane de euro pentru IMM-uri, printr-o schemă de minimis.

Programul menționează mai multe forme de sprijin: granturi, credite fiscale acordate pe șapte ani, garanții și bonificații de dobândă. Plățile anuale ar urma să se încadreze în plafoanele multianuale aprobate prin OUG 8/2026, iar implementarea trebuie să țină cont de resursele bugetare și de traiectoria deficitului.

Printre măsurile anunțate se numără operaționalizarea creditului fiscal pentru cercetare-dezvoltare și a amortizării superaccelerate, precum și susținerea tehnologiilor avansate, de la inteligență artificială și internetul lucrurilor până la big data, biotehnologii și energie curată. Documentul include și continuarea proiectului Ro AI Factory, precum și candidatura României pentru găzduirea unei gigafabrici europene de inteligență artificială, denumită Black Sea AI Gigafactory.

Ajutoare de stat pentru industriile curate și proiectele strategice

Viitorul Guvern intenționează să analizeze noi scheme de ajutor de stat în cadrul european dedicat industriilor curate. Printre domeniile vizate sunt producția de panouri fotovoltaice, baterii de stocare, autoturisme electrice și turbine eoliene. Implementarea acestor scheme ar urma să depindă de resursele bugetare disponibile și de evaluarea impactului asupra finanțelor publice.

Pentru proiectele strategice cu o valoare de peste 100 de milioane de euro, programul propune un cadru juridic care să combine sprijinul financiar cu autorizarea accelerată, accesul la utilități și infrastructură logistică, precum și coordonarea dintre autoritățile centrale și cele locale.

Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exterior (ARICE) ar urma să devină punctul unic de contact pentru investitorii importanți pe întreaga durată a proiectelor. Instituția ar putea desemna un manager de caz, consolida calendarele de lucru și facilita escaladarea blocajelor administrative, fără să preia atribuțiile decizionale ale autorităților competente.

ARICE ar urma să primească un buget multianual stabil și să fie evaluată pe baza rezultatelor, precum rata de conversie a proiectelor, capitalul atras, numărul de locuri de muncă create și capacitatea de a păstra investitorii. Instituția ar colabora cu Oficiul pentru Licență Industrială, agențiile pentru dezvoltare regională și ministerele implicate în programe majore de investiții, inclusiv cele asociate mecanismului SAFE.

Exporturi cu valoare adăugată mai mare și sprijin pentru IMM-uri

Strategia de comerț exterior ar urma să fie actualizată pentru a susține competitivitatea economiei și pentru a gestiona riscurile comerciale. Direcția anunțată este trecerea de la exportul de materii prime către produse cu valoare adăugată mai mare, în funcție de capacitățile de producție interne și de cererea de pe piețele externe.

Programul prevede folosirea diplomației economice, a creditelor și a garanțiilor de export oferite prin Exim Banca Românească și Banca de Investiții și Dezvoltare. Aceste instrumente ar urma să sprijine inclusiv companiile care vor să se extindă în Europa Centrală și de Sud-Est, în limita plafoanelor aprobate.

Prin programul Export România, întreprinderile mici și mijlocii ar urma să poată primi granturi de internaționalizare de 10.000 de euro, în limita resurselor bugetare disponibile. Documentul prevede și consultări periodice cu asociațiile patronale, sindicatele și ministerele de resort privind politica comercială a UE și acordurile comerciale.

În domeniul materiilor prime critice, obiectivul este ca România să devină furnizor de resurse prelucrate, nu doar exportator de materie brută. Pentru aceasta, programul prevede implementarea planului de acțiune aferent Strategiei naționale pentru resurse minerale neenergetice 2035 și dezvoltarea piețelor interne pentru materii prime secundare, inclusiv materiale de construcții, plastic, metal, sticlă, hârtie, echipamente electrice și baterii care pot fi reparate sau reutilizate.

Industria mobilei, o altă prioritate industrială

Programul de guvernare include și măsuri pentru industria mobilei, descrisă în document drept un sector net exportator, cu peste 90% din producție destinată piețelor externe și cu o structură de capital preponderent românească.

Printre obiective se află identificarea unor soluții prin care producătorii să aibă acces prioritar la lemn de calitate, la prețuri competitive, continuarea participării firmelor la târguri și expoziții internaționale și susținerea, la nivel european, a măsurilor împotriva importurilor la prețuri de dumping din afara Uniunii.

În ansamblu, programul de guvernare leagă modificarea Rabla de o strategie industrială mai amplă, orientată spre producția europeană, investiții, exporturi și tehnologii avansate. Efectele asupra cumpărătorilor de automobile și asupra companiilor vor depinde însă de aprobarea programului de guvernare, de adoptarea regulilor de implementare și de resursele bugetare alocate fiecărei măsuri.