Tot mai mulți psihologi apelează la inteligența artificială pentru a automatiza documentarea ședințelor de terapie. Deși soluțiile digitale economisesc timp și promit eficiență, ele ridică probleme serioase de etică, confidențialitate și consimțământ.
Inteligența artificială a început să își facă loc și în cabinetele terapeuților, unde este folosită în principal sub forma așa-numiților „scribi digitali”, aplicații care analizează ședințele înregistrate pentru a genera note clinice automate. Printre cele mai cunoscute platforme care furnizează astfel de servicii se numără Upheal, Blueprint și Heidi Health, conform Mashable. Scopul este reducerea sarcinilor birocratice și eficientizarea procesului terapeutic.
Psihologii care utilizează aceste tehnologii spun că le oferă un respiro semnificativ. Hannah Weisman, psiholog din Seattle, susține că scrierea notelor clinice este una dintre cele mai stresante părți ale meseriei sale. Cu ajutorul AI, economisește aproximativ 5 minute pentru fiecare client, un câștig aparent modest, dar important într-o zi de lucru aglomerată.
Mai mult, anumite aplicații precum cea de la Heidi Health promit inclusiv creșterea implicării terapeutului și îmbunătățirea contactului vizual prin eliminarea necesității de a lua notițe manual. Dar în spatele acestor beneficii se ascund întrebări incomode despre cât de sigur este să înregistrezi ședințele de terapie și ce se întâmplă cu acele date sensibile.
Deși instrumentele AI aduc o ușurare pentru psihologi, ele nu sunt lipsite de controverse. Problema principală este înregistrarea ședințelor de terapie. Datele colectate pot deveni vulnerabile în fața atacurilor cibernetice sau pot fi folosite pentru antrenarea altor modele AI, fără ca pacientul să știe sau să își dea acordul informat.
Dr. Vaile Wright, reprezentant al American Psychological Association, atrage atenția că tehnologia este implementată prea rapid, fără reflecție etică. Deși unele platforme cer consimțământ, mulți pacienți s-ar putea simți presați să accepte înregistrarea, chiar dacă au rețineri, pentru a nu periclita relația cu terapeutul.
Această dinamică riscă să afecteze chiar esența actului terapeutic, și anume încrederea. Dacă pacienții nu se mai simt în siguranță să se exprime liber, eficiența terapiei poate scădea drastic. De asemenea, lipsesc în continuare studii solide care să arate cum influențează AI calitatea psihoterapiei pe termen lung.
Hannah Weisman a creat un formular personalizat de consimțământ, inspirat din modelele standard dar ajustat pentru a oferi pacienților mai mult control. Clienții pot refuza înregistrarea sau își pot retrage acordul oricând, inclusiv în timpul unei ședințe.
Înregistrările se realizează doar cu un reportofon personal, nu prin aplicații conectate la internet. Fișierele sunt stocate local, pe un computer protejat prin parolă, și sunt șterse în maximum 48 de ore. Weisman a refuzat ferm folosirea platformelor AI care păstrează datele pentru a-și antrena algoritmii.