Dobânzile în Europa cresc pe fondul deficitelor mari din statele UE

Dobânzile în Europa cresc rapid pe fondul deteriorării deficitului bugetar al statelor din UE, ca urmare a reducerilor de taxe la carburanți.

Această tendință pune presiune atât asupra finanțelor publice, cât și asupra costurilor de împrumut pentru companii și consumatori.

Dobânzile în Europa sunt în urcare: cum afectează deficitele bugetare ale statelor din UE

Obligațiunile guvernamentale din zona euro se apropie de una dintre cele mai slabe luni din ultimul deceniu. Și asta, în contextul intervențiilor statelor din UE pentru a tempera creșterea prețurilor. Costurile de împrumut pentru unele țări ating maxime multianuale, pe măsură ce investitorii devin nervoși din cauza efectelor șocului Iranului asupra finanțelor publice, potrivit Financial Times.

România a depășit ținta PNRR pentru fabricile de reciclare: 12 instalații finalizate față de 9 asumate

16:37

Ministerul Energiei: Sistemul național are resurse pentru acoperirea deficitului după oprirea Unității 2 de la Cernavodă

15:20

Spre exemplu, dobânzile pe 10 ani ale Italiei au urcat la final de săptămână până la 4,14%. Ponderea este cu aproape 0,8% mai mare decât era în urmă cu o lună. Obligațiunile Franței au atins un maxim intraday de aproape 3,9%, cel mai ridicat nivel după 2009. Randamentele Spaniei au crescut la aproape 3,7%, cel mai mare nivel de la sfârșitul lui 2023.

„Investitorii încep să realizeze că ne îndreptăm către un amestec de creștere economică mică și inflație mai mare, toate în combinație cu cheltuieli guvernamentale mai mari”, a declarat Tomasz Wieladek, strateg macroeconomic european șef la T Rowe Price.

Cum stau lucrurile în România

Spania a redus deja impozitele cu 5 miliarde de euro, scăzând TVA de la 21% la 10% pentru electricitate, gaze și combustibili. Italia a redus temporar accizele la combustibili cu 20%, măsură ce va costa 417 milioane de euro pe lună.

Dobânzile la obligațiunile României, cu un deficit bugetar de peste 7,6% în 2025, au crescut cu 1% față de februarie, dublu față de majoritatea țărilor vestice. Până acum, guvernul a redus accizele doar pentru transportatori și agricultori. Executivul de la București a anunțat reduceri generale pentru carburanți săptămâna viitoare.

Financial Times arată că, în criza energetică începută în septembrie 2021, înainte de invadarea Ucrainei de Rusia, țările UE au cheltuit între 3,5 și 5% din PIB. Aceste sume au fost folosite pentru protejarea populației și a companiilor, ca urmare a scumpirii carburanților și gazelor.

OCDE precizează că multe dintre măsurile luate atunci au fost „prost direcționate, cu costuri fiscale semnificative”. Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică avertizează că intervențiile de acum „s-ar adăuga la provocările bugetare cu care se confruntă majoritatea guvernelor europene”.