Statul reduce acciza la motorină și introduce „taxa de criză” pentru profiturile petroliere

Guvernul pregătește un pachet amplu de intervenții pe piața carburanților, într-un moment în care scumpirile accelerate la pompă pun presiune pe populație și economie. Ministerul Finanțelor a publicat un proiect de Ordonanță de Urgență care prevede reducerea temporară a accizei la motorină și introducerea unei contribuții de solidaritate pentru companiile care obțin câștiguri excepționale din petrol.

Măsurile vin pe fondul instabilității geopolitice din Orientul Mijlociu și al perturbărilor lanțurilor globale de aprovizionare, care au dus la creșteri rapide ale prețurilor la energie.

Reducerea accizei: intervenție directă în prețul de la pompă

Executivul propune o scădere a accizei la motorina standard cu 0,3 lei pe litru, aplicabilă pe perioada declarată de criză pe piața petrolieră. Scopul principal este temperarea creșterii prețurilor și reducerea impactului asupra transporturilor și distribuției de bunuri.

UE redeschide disputa privind taxarea profiturilor companiilor din energie. Șase state europene cer o soluție la nivelul Uniunii

11:48

Activele mai multor companii occidentale, transferate unei firme rusești

10:02

Autoritățile susțin că, fără o astfel de intervenție rapidă, scumpirile ar putea deveni persistente, alimentând inflația și afectând costurile de trai. Carburanții au un rol esențial în economie, fiind integrați în aproape toate lanțurile de aprovizionare.

Impactul bugetar estimat al acestei reduceri este considerabil, depășind sute de miliarde de lei, însă Guvernul consideră că măsura este necesară pentru a evita efecte economice în lanț.

În prezent, nivelul accizei la motorină este stabilit prin Codul fiscal și depășește 2.800 de lei pentru fiecare 1.000 de litri, ceea ce înseamnă că ajustarea propusă reprezintă o intervenție punctuală, dar vizibilă pentru consumatori.

Contribuția de solidaritate: taxarea câștigurilor excepționale

Pe lângă reducerea accizei, proiectul introduce o contribuție de solidaritate pentru operatorii economici din sectorul petrolier. Aceasta se aplică doar în condițiile în care prețul mediu lunar al petrolului Brent depășește pragul de 70 de dolari pe baril.

Mecanismul este gândit ca unul progresiv, cu cote cuprinse între 1,5% și 9,9%, în funcție de nivelul prețului petrolului. Pentru companiile care vând țiței neprelucrat, baza de calcul este diferită și poate ajunge la 60% din veniturile generate în acest context.

Autoritățile explică faptul că pragul de 70 de dolari a fost ales deoarece depășește nivelul mediu istoric și asigură deja profitabilitate pentru producători. Prin urmare, contribuția vizează doar veniturile considerate „excepționale”, generate de criza actuală.

Măsura are caracter temporar și se aplică pe durata stării de criză, estimată în prezent pentru perioada aprilie – iunie 2026.

Echilibru între buget și piață

Veniturile obținute din această contribuție sunt estimate într-un interval larg, în funcție de evoluția cotațiilor internaționale ale petrolului. Autoritățile mizează pe aceste încasări pentru a compensa parțial pierderile generate de reducerea accizei.

În același timp, Guvernul subliniază că această taxă nu reprezintă o intervenție directă în formarea prețurilor, ci un mecanism de redistribuire a câștigurilor obținute în condiții de piață excepționale.

Pentru companii, introducerea contribuției implică și obligații suplimentare de raportare și evidență, inclusiv separarea clară a cantităților de țiței, a produselor rezultate și a veniturilor aferente.

Presiuni externe și vulnerabilități interne

Decizia vine într-un context global complicat, în care prețurile energiei sunt influențate de conflicte geopolitice și de restricții în transportul petrolului. România, deși are producție internă, depinde în continuare de importuri semnificative.

Consumul anual de combustibili este estimat la aproximativ 9 milioane de tone, dintre care motorina reprezintă cea mai mare parte. Această structură face economia vulnerabilă la fluctuațiile de preț.

Autoritățile avertizează că menținerea unor prețuri ridicate pe termen lung ar putea reduce puterea de cumpărare și competitivitatea economică, motiv pentru care intervențiile sunt considerate urgente.

Pe lângă modificările fiscale, Guvernul analizează și alte instrumente pentru stabilizarea pieței, inclusiv limitarea frecvenței actualizării prețurilor la pompă. De asemenea, eficiența măsurilor va fi evaluată periodic, în funcție de evoluția pieței internaționale.