Războiul cu Iranul pune BCE într-o mare dilemă. Inflația și creșterea economică trag în direcții opuse

Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu riscă să creeze o situație complicată pentru Banca Centrală Europeană (BCE), care ar putea fi nevoită să aleagă între sprijinirea economiei și combaterea inflației. Oficialii europeni avertizează că un război prelungit cu Iran ar putea genera presiuni majore asupra piețelor energetice și asupra economiei europene.

Creșterea bruscă a prețurilor la energie, după bombardamentele lansate de Israel și Statele Unite asupra Iranului, amintește de efectele produse în urmă cu patru ani de invazia rusă în Ucraina. În doar câteva zile, prețul petrolului a crescut cu peste 10%, iar gazele naturale s-au scumpit cu aproximativ 60%. Aceste evoluții riscă să afecteze atât bugetele gospodăriilor, cât și costurile suportate de companii, ceea ce poate frâna creșterea economică din zona euro, scrie Politico.

Prețurile energiei complică deciziile de politică monetară

Pentru Banca Centrală Europeană, situația este una delicată. În mod normal, o încetinire a economiei ar determina banca centrală să reducă dobânzile pentru a susține activitatea economică.

EAU părăsește OPEC: o lovitură neașteptată pentru grup

05:35

Angajații trag mai tare, dar câștigă la fel: val de nemulțumire pe piața muncii din România

20:37

În același timp, scumpirea energiei poate alimenta inflația, ceea ce ar necesita o politică monetară mai strictă sau menținerea ratelor dobânzilor la un nivel ridicat. Această contradicție creează un compromis dificil pentru instituția responsabilă de stabilitatea prețurilor în zona euro.

Președintele Deutsche Bundesbank, Joachim Nagel, a subliniat că efectele unui conflict prelungit ar putea deveni tot mai severe.

„Am văzut cum izbucnirea războiului în Ucraina a dus la efecte secundare vizibile prin creșterea prețurilor la energie”, a declarat acesta în cadrul unei conferințe de presă.

Potrivit lui Nagel, banca centrală urmărește cu atenție evoluțiile, iar reacția instituției va depinde în mare măsură de modul în care se dezvoltă conflictul.

Lecțiile crizei energetice din 2022

Oficialii europeni sunt atenți să nu repete greșelile făcute în timpul crizei energetice generate de invazia rusă din 2022. Atunci, Banca Centrală Europeană a fost criticată pentru faptul că a majorat dobânzile relativ târziu, abia în vara acelui an.

Inflația a ajuns ulterior la peste 10% în zona euro, iar creșterea prețurilor a rămas mult timp una dintre principalele preocupări ale economiei europene. În acest context, oficialii băncii centrale spun că vor acționa mai rapid dacă situația o va impune.

„Suntem foarte vigilenți în această privință. Sunt încrezător că vom reacționa ferm, dacă va fi necesar”, a declarat Joachim Nagel.

Totuși, unii decidenți subliniază că situația actuală este diferită față de cea din 2022.

Durata conflictului, factorul decisiv

Guvernatorul Banque de France, François Villeroy de Galhau, a explicat că impactul economic depinde în mare măsură de durata conflictului.

„Totul va depinde de durata războiului. Șocul actual ar putea duce la o inflație puțin mai mare și la o creștere puțin mai mică”, a declarat acesta într-un interviu acordat postului de radio France Inter.

Oficialul a subliniat însă că situația din prezent nu este identică cu cea de acum patru ani, deoarece atunci inflația era deja alimentată de perturbările lanțurilor globale de aprovizionare generate de pandemie.

Villeroy de Galhau a precizat că, în acest moment, nu vede motive pentru o majorare imediată a ratelor dobânzilor.

Consiliul de guvernanță al BCE ar urma să analizeze situația într-o manieră mai amplă atunci când se va reuni la sfârșitul lunii.

Piețele financiare anticipează o posibilă majorare a dobânzilor

În ciuda prudenței oficialilor, piețele financiare încep să ia în calcul o posibilă majorare a dobânzilor în acest an. Contractele futures pe ratele dobânzilor sugerează că investitorii cred tot mai mult într-o reacție a Băncii Centrale Europene, mai ales dacă prețurile energiei vor continua să crească.

Vicepreședintele BCE, Luis de Guindos, a declarat că scenariul de bază rămâne unul în care conflictul ar putea fi relativ scurt.

„Ideea de bază este că această situație va fi de scurtă durată”, a spus acesta, avertizând însă că așteptările privind inflația se pot modifica rapid dacă războiul se prelungește.

Guvernatorul Banca Finlandei, Olli Rehn, a avertizat la aceeași conferință că perspectivele unei încetări rapide a ostilităților sunt din ce în ce mai mici, mai ales că acum, conflictul a escaladat și a cuprins întreaga regiune, de la Cipru și Azerbaidjan până la Oman.