Prima pagină » Războiul schimbă regulile jocului: monedele bazate pe resurse câștigă teren în fața marilor economii

Războiul schimbă regulile jocului: monedele bazate pe resurse câștigă teren în fața marilor economii

Războiul schimbă regulile jocului: monedele bazate pe resurse câștigă teren în fața marilor economii
Foto: smartcurrencybusiness.com

Conflictul din Orientul Mijlociu nu afectează doar piețele energetice, ci produce mutații majore și în arhitectura financiară globală. Pe fondul volatilității generate de războiul cu Iran, monedele statelor bogate în resurse naturale încep să câștige teren în fața valutelor tradiționale, semnalând o posibilă resetare a ierarhiei globale.

Analiștii vorbesc despre o schimbare de paradigmă, în care securitatea energetică și accesul la materii prime devin factori decisivi pentru puterea unei monede.

Coroana norvegiană și dolarul australian, printre marii câștigători

Printre monedele care au beneficiat cel mai mult de această schimbare se numără coroana norvegiană și dolarul australian. Ambele au înregistrat aprecieri de peste 7% față de dolarul american de la începutul anului. Aceste valute sunt cunoscute drept „monede de mărfuri”, deoarece evoluția lor este strâns legată de exporturile de resurse naturale ale țărilor emitente. În contextul actual, această caracteristică devine un avantaj major.

Pe lista monedelor bine poziționate se regăsesc și dolarul canadian și dolarul neozeelandez, toate beneficiind de statutul de exportatori de energie sau materii prime esențiale.

Materiile prime, motorul noii ordini financiare

Creșterea accelerată a prețurilor la resurse schimbă echilibrul global. Potrivit analizelor, piața mărfurilor a avut un avans de aproximativ 42% în 2026, depășind cu mult performanțele din anii anteriori.

Prețul petrolului rămâne ridicat, aproape de 100 de dolari pe baril, iar metale precum cuprul ating maxime recente. În același timp, aurul continuă să fie o investiție solidă, cu o creștere de aproximativ 50% față de anul precedent. Această dinamică întărește poziția țărilor bogate în resurse și, implicit, a monedelor acestora.

Investitorii își schimbă strategiile

Schimbările geopolitice îi determină pe investitori să își reconfigureze portofoliile. Tot mai mulți aleg să reducă expunerea pe euro sau lira sterlină și să se orienteze către monedele bazate pe resurse.

Strategii financiari subliniază că aceste valute nu reflectă încă pe deplin avantajele generate de boom-ul materiilor prime, ceea ce le oferă potențial suplimentar de creștere.

În plus, țări precum Norvegia sau Canada beneficiază și de ratinguri suverane ridicate, ceea ce le consolidează atractivitatea pentru investitori.

Sursa: Reuters

Fragmentarea geopolitică accelerează schimbarea

Noua ordine globală este definită de fragmentare, regionalizare și competiție pentru resurse. Ascensiunea China și tendința Statele Unite de a adopta politici economice mai independente contribuie la această transformare.

În acest context, securitatea energetică devine o prioritate strategică, iar țările care pot asigura resursele necesare capătă un rol mai important pe scena globală. Această evoluție influențează direct piețele valutare, unde investitorii caută stabilitate și expunere la economii reziliente.

Dolarul rămâne refugiu, dar pierde din avantaj

Deși dolarul american continuă să fie perceput ca un activ de refugiu în perioade de criză, poziția sa dominantă începe să fie contestată indirect.

Creșterea monedelor de mărfuri oferă investitorilor alternative viabile, mai ales într-un context în care resursele naturale devin esențiale pentru tranziția energetică și dezvoltarea tehnologică, inclusiv în domeniul inteligenței artificiale.

Riscurile nu dispar: războiul continuă să influențeze piețele

Cu toate acestea, perspectivele nu sunt lipsite de incertitudini. Monedele de mărfuri rămân sensibile la evoluția conflictului și la riscurile privind încetinirea creșterii economice globale.

În primele faze ale războiului, acestea au fost depășite de dolarul american, dar au revenit ulterior pe fondul speranțelor de armistițiu.

În plus, fluctuațiile prețurilor la energie și eventualele perturbări ale lanțurilor de aprovizionare pot influența semnificativ evoluția acestora.

Monedele de mărfuri, avantaj atât pe timp de război, cât și pe timp de pace

Analiștii consideră că avantajele avute de aceste monede nu depind exclusiv de conflict. Chiar și în scenariul unei detensionări, prețurile energiei ar putea rămâne ridicate, susținând economiile exportatoare. Țări stabile politic, precum Norvegia și Canada, sunt văzute ca beneficiari direcți ai acestui context.

Pe termen mediu, combinația dintre cererea ridicată de resurse, tranziția energetică și reorganizarea lanțurilor globale de aprovizionare ar putea consolida poziția monedelor de mărfuri în sistemul financiar internațional.

Alte articole importante
România a împrumutat 4,5 miliarde de euro de pe piețele internaționale, prin trei emisiuni de obligațiuni
România a împrumutat 4,5 miliarde de euro de pe piețele internaționale, prin trei emisiuni de obligațiuni
Ministerul Finanțelor a atras 4,5 miliarde de euro de pe piețele financiare internaționale, printr-o operațiune care a inclus trei emisiuni de euro obligațiuni, cu scadențe la 4, 8 și 12 ani. Costurile finale de finanțare au fost cuprinse între 5% și 7%, iar subscrierile investitorilor au ajuns la 7,7 miliarde de euro, potrivit datelor Bloomberg. […]
Prețurile producției industriale au crescut cu 13,8% în septembrie. Energia a înregistrat cea mai mare scumpire, de aproape 25%
Prețurile producției industriale au crescut cu 13,8% în septembrie. Energia a înregistrat cea mai mare scumpire, de aproape 25%
Prețurile producției industriale din România au crescut cu 13,8% în septembrie 2026 față de aceeași lună a anului trecut, potrivit datelor publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS). Evoluția a fost determinată în special de scumpirile din industria energetică, unde prețurile au urcat cu aproape 25% într-un an. Pe piața internă, creșterea anuală a […]
Topul scăderilor de pe Wall Street și din piața Crypto. Octombrie roșu: cum au pierdut giganții tech sute de miliarde de dolari
Analize
Topul scăderilor de pe Wall Street și din piața Crypto. Octombrie roșu: cum au pierdut giganții tech sute de miliarde de dolari
Luna octombrie s-a încheiat sub semnul unui decont masiv pe piețele financiare internaționale. Pe bursa americană, investitorii au cerut socoteală giganților din tehnologie pentru miliardele alocate infrastructurii de inteligență artificială, ștergând mii de miliarde de dolari din capitalizarea sectorului tech și a semiconductorilor. Piața activelor digitale a resimțit la rândul ei presiunea: menținerea dobânzilor la […]
Pariul investițiilor în AI: Google, prăbușire istorică pe bursă de peste jumătate de trilion de dolari. De ce a avut gigantul tech cea mai „neagră” lună din ultimii 22 de ani
Analize
Pariul investițiilor în AI: Google, prăbușire istorică pe bursă de peste jumătate de trilion de dolari. De ce a avut gigantul tech cea mai „neagră” lună din ultimii 22 de ani
Gigantul tehnologic Alphabet, compania-mamă a Google, a înregistrat în octombrie cea mai slabă evoluție bursieră de la listarea sa din 2004. O furtună perfectă generată de ratarea estimărilor de profit și de explozia cheltuielilor în inteligența artificială a șters peste o jumătate de trilion de dolari din valoarea de piață a grupului în doar 48 […]
Grupul energetic grec PPC cumpără Flanco pentru 35 de milioane de euro. Retailerul român va deveni o platformă pentru vânzarea soluțiilor energetice
Companii
Grupul energetic grec PPC cumpără Flanco pentru 35 de milioane de euro. Retailerul român va deveni o platformă pentru vânzarea soluțiilor energetice
Grupul energetic grec PPC intră pe piața românească de retail electro-IT prin achiziția a 100% din acțiunile Flanco Retail, într-o tranzacție care evaluează compania la 35 de milioane de euro. Cumpărătorul este Kotsovolos, subsidiară deținută integral de PPC, care va prelua de la Iulian Stanciu și Dragoș Sîrbu întreaga rețea a retailerului român, formată din […]
Iuga (Alro): România ar putea dezvolta industria de drone și de război electronic în cel mult cinci ani. Fabricile existente ar putea fi reconvertite
Iuga (Alro): România ar putea dezvolta industria de drone și de război electronic în cel mult cinci ani. Fabricile existente ar putea fi reconvertite
România ar putea construi în maximum cinci ani capacități de producție în domeniul dronelor și al războiului electronic, prin investiții în tehnologii moderne, parteneriate internaționale și reconversia unor platforme industriale existente, consideră Vasile Iuga, membru independent neexecutiv în Consiliul de Administrație al Alro. Acesta susține că reindustrializarea țării nu ar trebui să reproducă modelul bazat […]