Liderii Chinei se reunesc la Beijing pentru a contura noul Plan Cincinal pentru anii 2026-2030. În acest plan se va dezbate direcția economică și politicile pentru urătorul deceniu. Un subiect relevant pe care vor să îl contureze chinezii este accelerarea autosuficienței tehnologice, în special în producția de cipuri și AI.
La Beijing, conducerea de vârf a Partidului Comunist Chinez se pregătește să stabilească direcțiile economice și politice pentru restul deceniului. Zilele acestea are loc o sesiune a Comitetului Central, cunoscută sub numele de Plen. Aici sunt discutate obiectivele care vor forma baza noului Plan Cincinal 2026-2030, scrie BBC.
Documentul complet va fi publicat la finalul anului 2025, însă primele semnale cu privire la priorități sunt așteptate să apară încă din această săptămână. În trecut, detaliile oficiale au fost comunicate la doar câteva zile după încheierea Plenului.
„Politicile Occidentului funcționează pe cicluri electorale, dar în China ele se bazează pe cicluri de planificare”, spune Neil Thomas, expert în politică chineză.
Planurile cincinale sunt, de fapt, foi de parcurs pentru cea de-a doua mare economie a lumii. Ele stabilesc obiective clare, direcții de investiții și alocarea resurselor. Adică transformă viziunea politică în realitate economică.
Un punct de cotitură a avut loc la finalul anilor ’70, după decenii marcate de eșecuri economice și campanii devastatoare, precum Revoluția Culturală.
În decembrie 1978, liderul Deng Xiaoping a anunțat direcția „reformei și deschiderii”. Această strategie a fost inclusă oficial în Planul Cincinal lansat în 1981. Măsurile vizau introducerea unor elemente de piață liberă și crearea zonelor economice speciale, unde investițiile străine au început să curgă.
Rezultatele au fost mai mult decât spectaculoase. China a reușit să intre pe calea industrializării accelerate, iar milioane de oameni au ieșit din sărăcie.
Economiștii au numit fenomenul „șocul China”. Statele Unite și Europa au pierdut sectoare întregi de producție, ceea ce a alimentat tensiunile sociale și ascensiunea partidelor populiste.
La începutul anilor 2000, după ce aderarea la Organizația Mondială a Comerțului a transformat China în „atelierul lumii”, liderii de la Beijing au început să se teamă de așa-numita capcană a venitului mediu.
Salariile creșteau, iar avantajul producției ieftine începea să dispară. În același timp, China nu avea încă inovațiile necesare pentru a concura cu economiile dezvoltate. Soluția a venit odată cu identificarea unor industrii strategice emergente.
Acestea includeau tehnologii sustenabile, vehicule electrice și energie solară. Începând cu Planul Cincinal 2011-2015, Beijingul a pompat resurse masive în aceste domenii, iar China a devenit lider mondial în energie regenerabilă și mașini electrice.
Astăzi, țara are aproape monopol asupra lanțurilor de aprovizionare cu pământuri rare, esențiale pentru fabricarea de baterii, cipuri și tehnologii AI.
Odată cu venirea lui Xi Jinping, discursul economic s-a schimbat. În Planul 2021-2025 a apărut conceptul de „dezvoltare de înaltă calitate”.
Această formulă, demonstrează de fapt, dotința Chinei de a depăși SUA în domenii tehnologice strategice. Companiile mari precum Huawei, platforma TikTok sau modelul de inteligență artificială DeepSeek sunt exemple ale boom-ului tehnologic chinez.
Însă succesul Chinei a provocat și reacții dure. Occidentul a început să interzică sau să restricționeze accesul unor produse chinezești, invocând motive de securitate. Washingtonul a blocat vânzarea de semiconductori avansați Nvidia către companiile chineze, afectând direct planurile Beijingului.
Ca răspuns, Xi Jinping a introdus în 2023 un nou slogan: „forțe productive de nouă calitate”. Astfel, accentul a picat pe autosuficiență tehnologică.
Oficial, detaliile noului Plan vor fi anunțate la finalul anului. Până atunci, experții anticipează deja prioritățile. Printre ele se numără: