Economia mondială rămâne robustă în era dezordinii

Economia mondială rămâne surprinzător de rezilientă, în ciuda tensiunilor geopolitice, a datoriei publice și a șocului provocat de inteligența artificială. Raportul WEO oferă patru explicații pentru această dinamică: tarifele comerciale au fost mai mici decât ne-am temut, sectorul privat s-a adaptat rapid, condițiile financiare au rămas favorabile, iar fundamentele politicilor economice s-au îmbunătățit.

În ciuda turbulențelor majore, economia rămâne rezilientă

Cum se prezintă economia mondială? Răspunsul este departe de a fi simplu, se arată într-o analiză Financial Times. Dincolo de evidentele incertitudini macroeconomice, precum creșterea îngrijorătoare a deficitelor și a datoriilor publice, lumea este modelată de două evenimente uriașe. Primul este faptul că Statele Unite par să renunțe la hegemonia globală. Al doilea – este faza de început, un start necontrolat, al celei mai importante inovații tehnologice din istoria umanității: inteligența artificială.

Starea economiei, subliniază sursa citată, este, de regulă, tema centrală în discursul introductiv al Kristalinei Georgieva, directoarea FMI, la reuniunile anuale de la Washington. Subiectul a fost reluat și în cel mai recent studiu World Economic Outlook (WEO). Principala concluzie este că FMI vede o încetinire relativ mică a creșterii economice în acest an și previziunile spun că lucrurile vor sta cam la fel și în următorul. Desigur, orice astfel de proiecție este, în sine, extrem de incertă. Dar estimarea a fost făcută pe baza evoluțiilor din acest an.

De ce se comportă bine economia

De ce a fost economia mondială relativ robustă? Georgieva și raportul WEO oferă patru explicații: tarifele comerciale au fost mai mici decât ne-am temut, sectorul privat s-a adaptat rapid, condițiile financiare au rămas favorabile, iar fundamentele politicilor economice s-au îmbunătățit.

„Ziua eliberării” a lui Donald Trump, anunțată pe 2 aprilie 2025, părea, mai degrabă, ziua apocalipsei, însă tarifele au fost, de fapt, mai mici decât am fi crezut. În cele din urmă, afirmă Georgieva, „tariful mediu ponderat al SUA a scăzut – de la 23% în aprilie, la 17,5% acum”. Mai mult, represaliile comerciale au fost surprinzător de limitate. Cu toate acestea, nivelul tarifelor rămâne ridicat și potențial dăunător.

În al doilea rând, sectorul privat a reacționat într-un mod constructiv, cel puțin pe termen scurt, comentează sursa citată. Raportul WEO notează că „gospodăriile și companiile și-au devansat consumul și investițiile, anticipând tarife mai mari”. În plus, întârzierile în implementare le-au permis întreprinderilor să amâne ajustările de prețuri. Exportatorii și importatorii au absorbit o parte din scumpiri. Totuși, transmiterea costurilor este în curs. Tarifele acționează ca o taxă care, în timp, va distorsiona structura și creșterea producției mondiale.

Piațele financiare și disciplina țărilor emergente

În al treilea rând, piețele bursiere au rămas viguroase, iar condițiile financiare generale, sunt favorabile. O parte a acestei reziliențe, în special în SUA, este alimentată de boom-ul investițiilor în inteligență artificială. Rămâne însă neclar dacă acest val se bazează pe fundamente solide sau reprezintă o bulă, așa cum s-a întâmplat adesea în perioade de inovație tehnologică accelerată.

Al patrulea element este specific economiilor emergente. Multe dintre acestea au învățat din experiențele dureroase ale trecutului și au adoptat politici fiscale și monetare mai prudente. Aceasta este tema capitolului al doilea din raportul WEO. Problema este că mediul extern nu se va relaxa curând pentru ele. China se confruntă cu ostilitatea Statelor Unite și cu propriile slăbiciuni interne. Brazilia și India sunt lovite de tarifele americane uriașe, de 50%. În cazul Braziliei, sancțiunile sunt agravate de condamnarea fostului președinte Jair Bolsonaro, încarcerat pentru 27 de ani. Se pare că Washingtonul detestă profund această decizie a justiției braziliene.

Pericolele încrederii oarbe în viitor

Într-o perioadă în care ordinea mondială este răsturnată, este periculos să avem certitudini privind viitorul, comentează sursa citată. FMI atrage atenția asupra fragilităților, în special a deficitelor și asupra datoriilor publice. Raportul notează că deficitul bugetar general al SUA, raportat la PIB, se va deteriora cu 0,5 puncte procentuale în 2026. Cauza principală este adoptarea faimosului „One Big Beautiful Bill Act” (OBBBA), în pofida unui venit suplimentar echivalent cu 0,7% din PIB, generat de tarife.

Această situație reduce probabilitatea unor corecții majore ale dezechilibrelor conturilor curente la nivel global, deși FMI anticipează ajustări moderate. Totuși, consecințele pot include noi ciocniri în războiul comercial mondial, în special între SUA și China.

Escaladarea tensiunilor comerciale și geopolitice

Pe lângă tendința lui Trump de a considera orice excedent comercial drept o dovadă de „înșelăciune” din partea partenerilor, Beijingul este văzut ca un rival strategic total. Washingtonul este deosebit de iritat de utilizarea forței comerciale a Chinei în aceste confruntări. Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a acuzat China că încearcă să dăuneze economiei mondiale, după ce Beijingul a impus restricții masive la exporturile de pământuri rare și minerale critice. Întrebarea firească este cum cred oficialii americani că se simt țările care suportă, la rândul lor, războiul tarifar declanșat de SUA.

Reuniunile FMI și ale Băncii Mondiale oferă, așadar, o ocazie de a evalua nu doar starea generală a economiei mondiale, ci și vulnerabilitățile țărilor sărace. Raportul WEO avertizează că „cele mai sărace economii ale lumii, inclusiv cele afectate de conflicte prelungite, riscă o încetinire accentuată a creșterii”. Unul dintre motive este reducerea finanțării sub formă de granturi și împrumuturi concesionale. Închiderea bruscă a USAID va avea consecințe severe asupra sănătății publice globale.

Criza ajutorului internațional și riscul umanitar

Un studiu publicat în The Lancet estimează că desființarea agenției americane ar putea provoca peste 14 milioane de decese suplimentare până în 2030. Este o concluzie care subliniază gravitatea impactului politicilor izolaționiste asupra celor mai vulnerabili. FMI și Banca Mondială au fost create în 1944 pentru a promova cooperarea economică globală. Această misiune nu și-a pierdut actualitatea.

Este încurajator faptul că Statele Unite rămân membre ale acestor instituții. Provocările care urmează sunt însă uriașe, în special necesitatea de a menține progresul economic într-o perioadă de tulburări geopolitice profunde. Nicio țară, oricât de puternică, nu va fi imună dacă sistemul economic global se prăbușește, mai scrie sursa citată.