Pornind de la o recomandare internă a Agenției Europene pentru Produse Chimice, Europa ar putea interzice etanolul, substanța activă din majoritatea dezinfectanților. „Impactul asupra spitalelor ar fi uriaș”, spun profesioniștii. „Infecțiile asociate îngrijirii medicale ucid, anual, mai mulți oameni decât malaria, tuberculoza și SIDA la un loc”, spun aceștia.
Uniunea Europeană ia în considerare clasificarea etanolului ca substanță periculoasă pentru uzul uman, în seria celor care ar putea crește riscul de cancer. O astfel de decizie ar duce, practic, la interzicerea multor dezinfectanți și detergenți folosiți în spitale, scrie Financial Times. Produsele pe bază de alcool sunt autorizate în UE și incluse pe lista de medicamente esențiale a Organizației Mondiale a Sănătății încă din anii ’90. Totuși, un grup de lucru al Agenției Europene pentru Produse Chimice (ECHA) a emis, pe 10 octombrie, o recomandare internă care semnalează că etanolul este o substanță toxică, asociată cu risc crescut de cancer și cu complicații în sarcină.
Comitetul ECHA, care analizează substanțele active biocide, se va reuni între 24 și 27 noiembrie pentru a decide dacă etanolul trebuie clasificat drept nociv pentru oameni. Ulterior, recomandarea va fi trimisă Comisiei Europene, care va avea decizia finală. Industria sanitară a tras un semnal de alarmă în legătură cu posibilele consecințe.
„Impactul asupra spitalelor ar fi uriaș”, avertizează Alexandra Peters, de la Universitatea din Geneva și profesionist în rețeaua Clean Hospitals.
„Infecțiile asociate îngrijirii medicale ucid, anual, mai mulți oameni decât malaria, tuberculoza și SIDA la un loc”, a declarat Peters pentru Financial Times. „Igiena mâinilor, mai ales prin dezinfectarea cu soluții pe bază de alcool, previne 16 milioane de infecții în lume, în fiecare an”, adaugă ea. Peters a explicat că alternativele la etanol, precum izopropanolul, sunt chiar mai toxice. Înlocuirea lor cu spălarea repetată cu apă și săpun ar prelungi procedurile și ar deteriora pielea. Un studiu arată că, în absența dezinfectanților, asistentele ar putea petrece 30 de minute din fiecare oră de operație spălându-și mâinile.
ECHA a precizat că, dacă experții concluzionează că etanolul este cancerigen, vor recomanda înlocuirea sa. Ocazional, utilizarea sa ar putea continua să fie aprobată, în funcție de nivelul de expunere și dacă este demonstrată lipsa alternativelor sigure. Nicole Vaini, directoare pentru afaceri europene a Asociației Internaționale a Producătorilor de Săpunuri și Detergenți, a contestat fundamentul științific al raportului intern, care nu este public.
Agenția a subliniat că nicio decizie finală nu a fost luată.
„Nu există studii dedicate etanolului în sine”, a spus Vaini, „iar datele disponibile provin doar din cercetări privind efectele consumului de băuturi alcoolice”. Consultarea publică lansată de ECHA la începutul anului, referitoare la interzicerea etanolului, a generat aproape 300 de răspunsuri. Majoritatea celor implicați s-au declarat împotriva schimbării. În mai, Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor le-a cerut autorităților naționale să mențină „dezinfectarea mâinilor cu alcool” ca metodă principală de igienă.
Dacă etanolul va fi listat ca substanță toxică, companiile vor putea solicita derogări individuale. Acestea ar permite folosirea în continuare a etanolului acolo unde nu există alternative, dar numai pentru cinci ani și cu evaluare caz cu caz. Procedura ar adăuga costuri și întârzieri semnificative pentru spitale și industrie. Peters a subliniat că unul dintre avantajele majore ale etanolului este accesibilitatea sa: „Poți produce etanol din aproape orice, deci aprovizionarea poate fi mărită rapid în caz de pandemie”.
„Oriunde vezi că se produce rapid dezinfectant pentru situații de urgență, ca în timpul pandemiei de Covid-19, e vorba mereu de etanol”, a adăugat Peters. „Nu poți transforma peste noapte o fabrică de bere într-una de izopropanol”. Comisia Europeană nu a răspuns încă solicitărilor de comentarii. Deocamdată, incertitudinea planează asupra unei substanțe care stă la baza igienei moderne și a practicilor medicale globale. Dacă recomandarea se transformă în interdicție, Europa riscă o criză de încredere în propriile politici de sănătate publică.