După luni întregi de fluctuații, indicii ROBOR par să fi intrat într-o perioadă de stagnare: 6,60% pentru ROBOR la 3 luni și 6,75% pentru cel la 6 luni. Însă, în timp ce debitorii care au contractat credite înainte de 2019 respiră temporar ușurați, clienții cu împrumuturi legate de IRCC trebuie să se pregătească pentru o nouă creștere a ratelor. Conform datelor oficiale, IRCC va urca de la 5,55% la 6,07% în trimestrul următor.
Indicele ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile din România se împrumută între ele în lei. El stă la baza calculului dobânzilor pentru majoritatea creditelor în lei contractate înainte de luna mai 2019, atunci când a fost introdus IRCC. În prezent, ROBOR la 3 luni a stagnat la nivelul de 6,60%, iar ROBOR la 6 luni s-a menținut la 6,75%.
Pentru debitorii care încă au împrumuturi legate de ROBOR, această stagnare aduce un oarecare respiro, după ce în ultimii ani dobânzile au crescut semnificativ pe fondul inflației și al politicilor monetare restrictive adoptate de Banca Națională a României (BNR). Totuși, nivelul actual al indicelui rămâne ridicat comparativ cu perioada pre-pandemică, ceea ce face ca ratele lunare să fie, în continuare, o povară grea pentru gospodării.
Dacă ROBOR pare să fi intrat într-o zonă de stabilitate, nu același lucru se poate spune despre IRCC (Indicele de Referință pentru Creditele Consumatorilor). Acest indicator, aplicat creditelor acordate după mai 2019, se calculează trimestrial pe baza dobânzii medii zilnice la care se împrumută băncile între ele.
În perioada 1 iulie – 30 septembrie 2025, IRCC este fixat la 5,55%. Însă din trimestrul următor, valoarea sa va crește la 6,07%, ceea ce va duce inevitabil la scumpirea ratelor pentru toți cei care au credite legate de acest indice. Spre deosebire de ROBOR, care reacționează rapid la deciziile BNR și la lichiditatea din piață, IRCC are o întârziere de un trimestru, ceea ce înseamnă că românii simt efectele economice cu câteva luni mai târziu.
Pentru un credit ipotecar mediu, creșterea IRCC cu 0,52 puncte procentuale se poate traduce prin câteva sute de lei în plus la rata lunară. Astfel, deși ROBOR stagnează, impactul asupra bugetului familiilor rămâne puternic negativ din cauza evoluției IRCC.
Specialiștii explică faptul că stabilitatea recentă a indicilor ROBOR este strâns legată de nivelul lichidității din piața bancară și de politica monetară a BNR. În contextul în care inflația a început să dea semne de temperare, banca centrală a decis să mențină dobânda cheie la un nivel relativ ridicat, fără a face ajustări majore.
Acest echilibru precar a blocat practic ROBOR în jurul valorilor actuale. Totuși, economiștii avertizează că o eventuală deteriorare a situației economice, creșterea deficitului bugetar sau noi șocuri externe ar putea împinge din nou indicii în sus. Cu alte cuvinte, stagnarea de acum ar putea fi doar o pauză înaintea unei noi perioade de volatilitate.