România a depășit pragul de 91 miliarde lei pentru îngrijiri medicale în 2023. Unde se duc banii și ce înseamnă pentru pacienți

Sistemul național de sănătate a înregistrat în 2023 cheltuieli curente de 91,6 miliarde lei, în creștere cu aproape 14% față de anul anterior. 

„Evoluţia resurselor financiare utilizate în domeniul sănătăţii este analizată, în cadrul Sistemului Conturilor de Sănătate, din perspectiva cheltuielilor curente şi a trei dimensiuni: sursele de finanţare (HF), serviciile de sănătate (HC) şi furnizorii de servicii de sănătate (HP)”, arată INS.

Finanțarea sănătății: statul rămâne principalul susținător, dar contribuția pacienților crește alarmant

Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică, cea mai mare parte a cheltuielilor a provenit din fonduri publice, care au acoperit 76,2% din total – adică aproape 70 de miliarde de lei. Practic, sistemul de securitate socială continuă să fie pilonul central al finanțării medicale, acoperind peste 61% din cheltuielile totale, echivalentul a 56,7 miliarde lei.

Consiliul Concurenței a amendat două companii cu peste 52 de milioane de lei pentru înțelegeri privind prețul zahărului

15:40

Reuters: CDP pregătește noi achiziții în industria de apărare după preluarea T-Defence

14:21

Totuși, raportul arată și o realitate mai puțin confortabilă în care pacienții scot tot mai mulți bani din buzunar pentru servicii și bunuri medicale. Plățile directe făcute de populație au ajuns la 21 de miliarde de lei, adică 23% din total, ceea ce înseamnă că aproape un sfert din sistem este finanțat direct de cetățeni. Această tendință ridică probleme legate de echitate și acces la servicii, în special pentru categoriile vulnerabile.

În paralel, administrația publică centrală și locală a contribuit cu 13,1 miliarde lei (14,3% din total), în timp ce asigurările private și instituțiile non-profit au reprezentat doar 0,8% (sub un miliard de lei).

Serviciile curative, marii „consumatori” ai bugetului: spitalele înghit grosul fondurilor

Din totalul cheltuielilor, cele mai mari sume au fost alocate pentru serviciile curative, adică tratamente și îngrijiri pentru pacienți bolnavi. În 2023, acestea au ajuns la aproape 50 de miliarde lei (54,3% din total), în creștere cu 13,7% față de anul precedent.

Cele mai mari cheltuieli au fost în spitale, unde s-au dus 37,5 miliarde lei pentru tratamentele pacienților internați. Serviciile ambulatorii – consultații și tratamente fără internare – au totalizat 12 miliarde lei, în timp ce îngrijirile la domiciliu au primit doar 149 de milioane lei, o sumă infimă raportat la nevoile reale ale pacienților cronici sau vârstnici. Cheltuielile pentru medicamente și bunuri medicale au reprezentat 27,5% din total, echivalentul a 25,2 miliarde lei, în creștere cu peste 22% față de 2022.

Fonduri insuficiente pentru sănătatea pe termen lung

Deși discursurile publice subliniază constant importanța prevenției și a recuperării medicale, cifrele arată o realitate sumbră. În 2023, pentru serviciile de recuperare s-au alocat doar 1,8 miliarde lei (2% din total), iar pentru îngrijiri pe termen lung – servicii esențiale pentru bolnavii cronici și pentru persoanele în vârstă – doar 5,16 miliarde lei (5,6%).

La capitolul prevenție, alocările sunt chiar mai reduse: 1,15 miliarde lei, adică doar 1,3% din total. Aceste fonduri acoperă programele de imunizare, campaniile de depistare și tratamente preventive, însă raportat la nevoile uriașe, suma este considerată insuficientă. Practic, România continuă să investească mult mai mult în tratarea bolilor decât în prevenirea lor, ceea ce pe termen lung nu face decât să perpetueze presiunea asupra sistemului.

„Prevenţia are un rol important în asigurarea stării de sănătate a populaţiei, pentru aceste servicii (prevenirea bolilor transmisibile, diagnosticarea unor boli grave care au incidenţă ridicată, depistarea, tratarea şi prevenirea bolilor, servicii de imunizare a populaţiei etc.), în anul 2023 cheltuindu-se 1,15 miliarde de lei (1,3% din totalul cheltuielilor curente)”, informează INS.

Laboratoare, imagistică și urgențe: costuri în creștere, dar încă insuficiente

Serviciile medicale de laborator, diagnosticarea imagistică și transportul pacienților prin ambulanță au însumat 5,3 miliarde lei, reprezentând 5,8% din total. Deși suma este importantă, raportată la creșterea nevoilor de diagnostic precoce și la lipsurile cronice din infrastructură, ea ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea de a răspunde eficient cererii.

Pe de altă parte, pentru conducerea și administrarea sistemului sanitar s-au cheltuit 2,9 miliarde lei, adică 3,1% din total. În timp ce aceste cheltuieli sunt necesare pentru buna funcționare a instituțiilor, proporția ridicată raportată la sumele alocate pentru prevenție ridică discuții despre prioritizarea resurselor.