România a scăpat. ECOFIN nu mai recomandă suspendarea fondurilor europene. Care sunt cele 6 noi recomandări ale Consiliului

România a reușit să scape de recomandarea Consiliului ECOFIN privind inițierea procedurii de suspendare a fondurilor europene, ca urmare a adoptării rapide a unor măsuri fiscale menite să reducă deficitul bugetar. Această recomandare nu figurează printre cele șase recomandări transmise țării noastre în urma reuniunii miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc marți.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a prezentat la Consiliul ECOFIN măsurile fiscale implementate de România pentru a diminua deficitul bugetar. Comisia Europeană a constatat la 4 iunie că România este singura țară din UE care nu a adoptat măsuri concrete pentru reducerea deficitului în cadrul procedurii de deficit excesiv și a recomandat țării să implementeze măsuri corective până la reuniunea ECOFIN din iulie, sub amenințarea declanșării procedurii ce poate conduce la tăierea fondurilor europene de coeziune și din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

În cazul în care autoritățile nu ar fi luat măsuri de corecție până la ședința ECOFIN de marți, 8 iulie, România ar fi fost expusă riscului declanșării procedurii care implică reducerea fondurilor europene, a explicat anterior un oficial european.

ASF: Activele pensiilor private au crescut cu 39%, la 246,2 miliarde de lei. Fondurile gestionează echivalentul a 12,35% din PIB

10:15, 09 Oct 2026

Bursa de Valori București încheie ședința cu scăderi pe toți indicii. Tranzacțiile au coborât sub 60 de milioane de lei

08:50, 09 Oct 2026

În prezent, țara noastră depinde de fondurile europene pentru finanțarea deficitului ridicat, astfel că pierderea acestora ar agrava situația economică.

Odată ce Consiliul ECOFIN constată că România a început să implementeze măsuri de corectare a deficitului, acest fapt este interpretat ca un semnal pozitiv privind angajamentul țării noastre față de reforme și capacitatea de a accesa fonduri europene pe merit. Următoarea reuniune ECOFIN este programată abia în luna octombrie.

Acest semnal favorabil este de asemenea relevant pentru agențiile de rating, care vor evalua rating-ul suveran al României în lunile august și septembrie. Un răspuns pozitiv ar reduce riscul retrogradării României la categoria „junk”.

Fitch urmează să revizuiască ratingul suveran al României pe 15 august, Moody’s pe 12 septembrie, iar Standard & Poor’s pe 10 octombrie. Pentru menținerea încrederii investitorilor, România trebuie să păstreze cel puțin două calificative „investment grade” din partea acestor agenții.

Cele șase recomandări transmise de Consiliu:

„1. Să consolideze cheltuielile totale pentru apărare și securitate și gradul de pregătire în aceste domenii, asigurând în același timp sustenabilitatea datoriei în conformitate cu concluziile Consiliului European din 6 martie 2025. Să înăsprească într‑ o măsură considerabilă politica bugetară pentru a se asigura că nivelul cheltuielilor nete nu se abate de la traiectoria corectivă prevăzută în cadrul procedurii aplicabile deficitelor excesive și pentru a consolida poziția externă. Să pună în aplicare setul de reforme și investiții care stau la baza prelungirii perioadei de ajustare, în conformitate cu recomandarea Consiliului din 21 ianuarie 2025.

2. Având în vedere termenele aplicabile pentru finalizarea la timp a reformelor și a investițiilor în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/241, să urgenteze implementarea planului de redresare și reziliență, inclusiv a capitolului privind REPowerEU. Să accelereze punerea în aplicare a programelor politicii de coeziune (FEDR, FTJ, FSE+ și FC), fructificând, în măsura posibilului, oportunitățile oferite de evaluarea la jumătatea perioadei. Să utilizeze în mod optim instrumentele UE, inclusiv oportunitățile oferite de programul InvestEU și de platforma „Tehnologii strategice pentru Europa”, pentru a îmbunătăți competitivitatea.

3. Să amelioreze calitatea și eficacitatea administrației publice și previzibilitatea procesului decizional, asigurându-se, în același timp, că inițiativele legislative nu subminează securitatea juridică, prin desfășurarea de consultări adecvate cu părțile interesate, efectuarea de evaluări eficace ale impactului și simplificarea procedurilor administrative. Să pregătească mai bine proiectele mari de infrastructură, să le acorde prioritatea cuvenită și să accelereze punerea lor în aplicare, să se asigure că proiectele de investiții publice mature sunt implementate în timp util și să promoveze investițiile private pentru a stimula dezvoltarea economică durabilă.

4. Să reducă dependența de combustibilii fosili, în special prin accelerarea implementării energiei din surse regenerabile, îmbunătățirea capacității rețelei de energie electrică, consolidarea conexiunilor transfrontaliere de energie electrică, promovarea reformelor în materie de reglementare care reduc riscurile asociate investițiilor în proiectele de energie curată și îmbunătățirea transparenței și eficienței procedurilor de autorizare.De asemenea, să elimine treptat subvențiile pentru combustibilii fosili în sectorul încălzirii și să investească în eficiența energetică, în infrastructura de mediu și în inovare, ținând seama de disparitățile regionale, cum ar fi impactul asupra regiunilor carbonifere. Să elimine treptat măsurile existente de sprijin de urgență în domeniul energiei și să utilizeze economiile astfel realizate pentru a reduce deficitul public.

5. Să consolideze participarea femeilor și a tinerilor pe piața forței de muncă prin îmbunătățirea eficacității politicilor active în domeniul pieței forței de muncă și a participării copiilor la educația și îngrijirea timpurie. Să abordeze lipsa de personal calificat prin ameliorarea în rândul lucrătorilor a competențelor de bază și a competențelor care sunt relevante pentru piața forței de muncă, precum și prin îmbunătățirea implicării părților interesate și utilizarea optimă a informațiilor privind competențele în politicile în materie de educație și competențe.

6. Să reducă riscurile de sărăcie și de excluziune socială prin extinderea protecției sociale și îmbunătățirea eficacității acesteia, inclusiv printr-un acces mai bun la servicii esențiale și de facilitare de calitate, cu accent pe serviciile sociale, de sănătate, educaționale și de ocupare a forței de muncă integrate, în special pentru romi și alte grupuri defavorizate, menținând în același timp sustenabilitatea finanțelor publice.”