România începe să recupereze rapid decalajul față de Bulgaria în privința stocării energiei electrice, după ce Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a aprobat noi proiecte cu o capacitate importantă de baterii. Președintele ANRE, George Sergiu Niculescu, susține că stocarea devine una dintre direcțiile esențiale pentru sistemul energetic românesc, mai ales într-un context în care producția de energie este ridicată la prânz, dar importurile cresc seara.
Comitetul de Reglementare al ANRE a aprobat, pe 3 septembrie, autorizații de înființare pentru proiecte energetice cu o putere totală de aproximativ 811 MW. Mai mult de 80% din această capacitate, respectiv 669 MW, reprezintă proiecte de stocare.
Din totalul capacității de stocare aprobate, 429 MW sunt instalații stand-alone, iar alți 240 MW vor fi integrați în proiecte care includ și alte capacități de producție.
În cazul acestora din urmă, proiectele includ 89 MW de energie fotovoltaică și 53 MW de energie eoliană.
În aceeași ședință, ANRE a aprobat în total autorizații pentru 1.015,7 MW, cifră considerată de Niculescu o premieră pentru autoritatea de reglementare.
„Stocarea a dominat autorizațiile aprobate astăzi de ANRE”, a transmis președintele ANRE, subliniind că evoluția indică o schimbare importantă în modul în care este gândită funcționarea sistemului energetic.
Potrivit șefului ANRE, noile proiecte arată că diferența față de Bulgaria în materie de baterii poate fi redusă într-un timp scurt. Aproape 670 MW de stocare au fost autorizați, ceea ce reprezintă peste 60% din puterea de stocare existentă în România.
„Pipeline-ul începe să se transforme în investiții concrete”, a afirmat George Sergiu Niculescu.
Bulgaria a avansat rapid în acest domeniu. În mai 2026, țara vecină avea o capacitate instalată de stocare în baterii estimată la 8,6 GWh, potrivit datelor din piață, ceea ce o plasa pe primul loc la nivel mondial în acest indicator.
Problema stocării a devenit mai vizibilă în România în contextul reducerii capacităților disponibile, inclusiv după oprirea centralei de la Cernavodă. În timpul zilei, producția de energie poate fi ridicată, în special pe fondul producției fotovoltaice, însă surplusul nu poate fi păstrat suficient pentru orele de seară.
În lipsa unor capacități de stocare suficiente, România ajunge să apeleze la importuri atunci când cererea crește, iar producția solară scade.
Bateriile pot prelua energia disponibilă în perioadele de producție ridicată și o pot restitui în sistem atunci când consumul este mai mare. Astfel, stocarea poate reduce presiunea asupra sistemului și poate limita dependența de importuri în anumite intervale.
ANRE a acordat, de asemenea, licențe de exploatare pentru aproape 204 MW de capacități energetice deja construite. Din această putere, 99,2 MW provin din proiecte eoliene, 70,1 MW din instalații de stocare și 34,6 MW din capacități fotovoltaice.
Pentru ca aceste investiții să intre efectiv în exploatare, însă, este nevoie de finalizarea procedurilor de racordare la rețea.
Niculescu avertizează că proiectele construite nu trebuie să rămână blocate în etapa finală a procesului administrativ.
Președintele ANRE cere accelerarea emiterii certificatelor de racordare pentru proiectele care sunt deja finalizate. Potrivit acestuia, numărul proiectelor aflate în așteptare a scăzut în ultima perioadă, dar nu suficient de mult.
„Trebuie să accelerăm ultima sută de metri”, a transmis șeful ANRE, arătând că există în continuare proiecte construite care așteaptă certificatele de racordare pentru a putea fi licențiate.
Autoritatea susține că își va continua demersurile pentru autorizarea și licențierea investițiilor care îndeplinesc condițiile legale, însă responsabilitatea pentru conectarea efectivă la rețea revine operatorilor de transport și distribuție.
Creșterea rapidă a numărului de proiecte de baterii poate schimba în următorii ani echilibrul sistemului energetic românesc. Investițiile în stocare pot permite folosirea energiei produse în orele cu disponibilitate ridicată și reducerea presiunii asupra rețelei în perioadele de consum maxim.
Pentru România, obiectivul este cu atât mai important cu cât producția regenerabilă continuă să crească, iar diferența dintre energia disponibilă ziua și necesarul de consum din orele de seară devine tot mai dificil de gestionat fără capacități de stocare.
„Energia este un maraton, nu un sprint. Iar astăzi, Sistemul Energetic Național a mai făcut un pas important”, a declarat George Sergiu Niculescu.
Noile autorizații arată că investițiile în baterii au început să treacă de la stadiul de proiecte anunțate la cel de investiții concrete, ceea ce ar putea permite României să reducă într-un ritm rapid diferența acumulată față de Bulgaria.