România a devenit una dintre cele mai spectaculoase povești europene din sectorul energiei regenerabile, potrivit unei analize publicate de „The Economist”. Creșterea rapidă a producției solare, investițiile în baterii și modernizarea rețelelor schimbă poziția țării pe harta energetică a Europei.
Timp de ani de zile, Germania, Danemarca, Spania și Țările de Jos au fost considerate principalele exemple europene în dezvoltarea energiei regenerabile.
În 2026, însă, România a început să iasă puternic în evidență prin ritmul de dezvoltare a energiei solare și prin investițiile în infrastructura necesară pentru integrarea acesteia în sistem, arată The Economist.
Potrivit analizei citate, combinația dintre extinderea capacităților fotovoltaice, dezvoltarea stocării în baterii și modernizarea rețelelor electrice a transformat România într-un caz aparte în regiune.
Evoluția este importantă într-un moment în care Europa încearcă simultan să reducă dependența de combustibili fosili și să-și consolideze securitatea energetică.
Datele Institutului Național de Statistică arată o creștere puternică a producției fotovoltaice.
În perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2026, România a produs 3,259 miliarde kWh de energie solară, cu 42,1% mai mult decât în primul semestru din 2025.
Ritmul de creștere arată că energia solară devine tot mai importantă în mixul energetic național, atât prin proiecte comerciale de mari dimensiuni, cât și prin extinderea instalațiilor fotovoltaice.
Una dintre problemele energiei solare este caracterul său intermitent: producția este ridicată în timpul zilei, dar scade rapid după apus, exact când consumul poate rămâne ridicat.
De aceea, următoarea etapă a tranziției energetice este stocarea.
România începe să direcționeze investiții importante către baterii asociate instalațiilor fotovoltaice. Energia produsă în orele cu soare poate fi astfel păstrată și utilizată seara sau în perioadele în care producția solară este redusă.
Stocarea poate contribui și la reducerea presiunii asupra rețelelor și la o integrare mai eficientă a noilor capacități regenerabile.
Ascensiunea energiei regenerabile nu înseamnă că România a renunțat la celelalte surse de producție. Sistemul energetic beneficiază de un mix în care energia hidro și nucleară asigură producție cu emisii reduse, în timp ce energia solară și eoliană își extind rapid ponderea.
În acest context, bateriile și rețelele modernizate devin esențiale: cu cât intră mai multe surse regenerabile variabile în sistem, cu atât crește nevoia de flexibilitate.
Miza următorilor ani nu va fi doar construirea de panouri solare, ci capacitatea României de a transporta, echilibra și stoca energia produsă.
Dacă investițiile în aceste componente vor continua, România poate transforma creșterea spectaculoasă a energiei solare într-un avantaj structural pentru securitatea energetică și competitivitatea economiei.