România ar putea găzdui o fabrică AI de ultimă generație pentru regiunea Mării Negre

România a transmis către Comisia Europeană scrisoarea de intenție pentru găzduirea Black Sea AI Gigafactory, o fabrică AI de ultimă generație care va deservi regiunea Mării Negre.

Anunțul a fost făcut de Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT), într-un context în care digitalizarea accelerată și reglementările AI devin priorități strategice pentru Bruxelles.

O fabrică europeană AI ar putea fi construită în România

România, la limita categoriei investiționale: Agențiile de rating avertizează asupra riscurilor fiscale și instabilității macroeconomice

22:20

Noua generație Dacia Duster ajunge și în Australia, dar sub un nou brand

22:00

Proiectul propus de autoritățile române nu se limitează la o simplă unitate de producție, ci are scopul de a construi o infrastructură AI de ultimă generație. Aceasta va deservi nu doar piața internă, ci și statele din regiunea extinsă a Mării Negre, inclusiv Republica Moldova, Ucraina și Turcia.

Potrivit Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), Black Sea AI Gigafactory presupune o investiție de aproximativ 5 miliarde de dolari, ceea ce ar transforma România într-un hub de calcul de înaltă performanță la nivel continental. Președintele ADR, Dragoș-Cristian Vlad, a declarat că această investiție va reprezenta „un proiect fanion pentru România” și va deschide calea pentru noi inițiative în domenii conexe, consolidând suveranitatea tehnologică a țării și a regiunii.

Scrisoarea de intenție a fost transmisă Comisiei Europene prin intermediul EuroHPC Joint Undertaking, în conformitate cu obiectivele AI Act, noul regulament european privind inteligența artificială, adoptat în 2024. România își propune astfel să contribuie la realizarea unei infrastructuri continentale AI robuste, deschise și sustenabile.

Proiectul Black Sea AI Gigafactory prevede instalarea a peste 100.000 de acceleratoare AI în două locații-cheie: Cernavodă (Faza I) și Doicești (Faza II). Amplasamentele au fost selectate pentru avantajele lor strategice în ceea ce privește sursele energetice, inclusiv energie nucleară fără emisii de carbon, infrastructura digitală și conectivitatea internațională. Capacitatea energetică planificată este impresionantă, de până la 1.500 MW, un mix sigur și sustenabil, care va susține operațiunile de antrenare și inferență AI la scară largă.

Cernavodă beneficiază deja de conectivitate la rețelele europene prin cabluri submarine și fibră optică, precum și de alimentare directă din surse nucleare. De cealaltă parte, Doicești oferă un sit industrial adaptabil, cu potențial de co-localizare pentru reactoare modulare mici (SMR), infrastructură de răcire hibridă și integrare în rețelele naționale de comunicații de mare viteză.

Sprijin național și parteneriat regional extins

Inițiativa este susținută de un consorțiu național divers, care reunește actori publici, privați și universitari, de la institute de cercetare și startup-uri inovatoare, până la companii din sectoare strategice precum energie și tehnologii avansate. Acest consorțiu urmează să fie extins și adaptat pentru a reflecta cerințele din ce în ce mai sofisticate ale pieței de AI.

Proiectul a fost elaborat cu sprijinul experților Băncii Mondiale și al biroului din România al instituției, oferind astfel o validare suplimentară a fezabilității și impactului său regional. „România își asumă un rol activ în susținerea obiectivelor strategice ale Uniunii Europene în materie de AI, cloud federat și infrastructură HPC, oferind un model operațional bazat pe un vehicul juridic dedicat (SPV), guvernanță neutră și acces transparent, iar accesul în consorțiu este deschis si celorlalte companii interesate și state din UE”, se arată într-un comunicat publicat pe site-ul oficial MEDAT.

Autoritățile române subliniază că Black Sea AI Gigafactory nu este doar un proiect național, ci un catalizator pentru transformarea digitală a întregii regiuni. Se așteaptă ca această infrastructură să contribuie semnificativ la reconstrucția digitală a Ucrainei, integrarea tehnologică a Republicii Moldova, dar și extinderea serviciilor AI către Serbia și Turcia.

Securitatea cibernetică va reprezenta un pilon esențial al proiectului, România beneficiind deja de experiență și recunoaștere europeană în domeniu, inclusiv prin găzduirea Centrului European de Competențe în Securitate Cibernetică (ECCC).