Prima pagină » Antibioticele chinezești ieftine pun în pericol ultima mare fabrică europeană de penicilină

Antibioticele chinezești ieftine pun în pericol ultima mare fabrică europeană de penicilină

Antibioticele chinezești ieftine pun în pericol ultima mare fabrică europeană de penicilină
Ce nu știm încă despre medicamentele pentru slăbit / Foto: Unsplash

Ultima mare unitate din Europa care produce penicilină pe întregul lanț de fabricație, de la început până la produsul final, se confruntă cu un viitor incert din cauza concurenței chinezești și a costurilor ridicate de producție. Fabrica Sandoz din Kundl, Austria, este esențială pentru aprovizionarea europeană cu antibiotice, însă compania susține că activitatea sa nu poate fi menținută pe termen lung fără prețuri mai mari sau sprijin suplimentar. În acest context, producătorul a solicitat Comisiei Europene o anchetă antidumping asupra unor ingrediente farmaceutice importate din China.

Unitatea din Kundl, situată în Alpii austrieci, a devenit un punct central al dezbaterii privind autonomia industrială a Europei. În timp ce guvernele încearcă să limiteze cheltuielile pentru sistemele publice de sănătate, antibioticele chinezești mai ieftine pun presiune pe producătorii europeni și ridică întrebări privind siguranța aprovizionării în perioade de criză. Potrivit datelor Eurostat citate de Reuters, ponderea Chinei în importurile Uniunii Europene de peniciline și derivați ai acestora a crescut de la 44% în 2019 la 86% în 2025. În același timp, exporturile europene din această categorie au coborât la aproximativ o cincime din nivelul maxim înregistrat la începutul anilor 2000.

Dependență tot mai mare de producția chineză

Penicilina rămâne o clasă importantă de antibiotice pentru tratarea infecțiilor grave. Cu toate acestea, fabricarea ingredientelor farmaceutice active necesare producerii acestor medicamente este concentrată tot mai mult în afara Europei.

Sandoz estimează că până la 90% din ingredientele active utilizate la nivel mondial pentru producția de antibiotice sunt fabricate în afara Europei, în principal în China și India, aceasta din urmă folosind și substanțe chimice provenite din China.

Pentru oficialii și analiștii europeni, concentrarea producției într-un număr restrâns de țări reprezintă un risc strategic. În eventualitatea unei pandemii, a unui conflict comercial sau a unor tensiuni geopolitice, restricțiile la export ar putea afecta accesul la medicamente esențiale.

Tim Rühlig, analist specializat în China la Institutul Uniunii Europene pentru Studii de Securitate, avertizează că puterea de piață a Beijingului ar putea deveni un instrument de influență economică. Un oficial american care a vorbit sub protecția anonimatului a declarat pentru Reuters că reprezentanți chinezi au sugerat, în cadrul unor întâlniri, posibilitatea întreruperii exporturilor unor ingrediente farmaceutice ca represalii într-un conflict comercial.

Ministerul chinez de Externe a transmis că divergențele comerciale cu Uniunea Europeană ar trebui rezolvate prin dialog și consultare și a respins protecționismul.

Costuri ridicate și presiune asupra fabricii din Austria

Fabrica Sandoz din Kundl are peste 2.000 de angajați și produce penicilină printr-un proces industrial intensiv, care presupune fermentarea unor substanțe nutritive în instalații de mari dimensiuni. Activitatea necesită cantități importante de energie, iar diferențele de costuri față de China afectează competitivitatea producției europene.

Datele Agenției Internaționale pentru Energie arată că, în 2025, prețurile electricității pentru industriile mari consumatoare de energie din Uniunea Europeană erau, în medie, cu aproape 50% mai mari decât în China. Potrivit conducerii fabricii, consumul energetic al unității din Kundl este comparabil cu cel al orașului austriac Innsbruck.

În plus, compania susține că prețurile penicilinei în Europa au rămas stabile sau au scăzut, în pofida creșterii costurilor de producție. Sistemele publice de achiziții, care acordă o importanță majoră celui mai mic preț, limitează capacitatea producătorilor europeni de a transfera aceste costuri către cumpărători.

Într-o declarație transmisă parlamentarilor britanici, Sandoz a avertizat că menținerea capacității de producție din Kundl nu este sustenabilă comercial dacă guvernele nu sunt dispuse să plătească mai mult pentru penicilină.

Compania a cerut sprijin suplimentar și a comparat riscurile asociate concentrării producției de antibiotice în China cu dependența Europei de Beijing pentru anumite minerale critice.

Investiții recente, dar riscuri persistente

Vulnerabilitatea aprovizionării a devenit evidentă în 2022, când Europa s-a confruntat cu lipsuri de amoxicilină, un antibiotic din familia penicilinelor, pe fondul creșterii infecțiilor respiratorii după pandemie.

În anul următor, Comisia Europeană a aprobat 28,3 milioane de euro pentru extinderea fabricii din Kundl. Investiția a contribuit la creșterea capacității de producție cu 20%. Proiectul a făcut parte dintr-o extindere de 200 de milioane de euro, care a inclus și 50 de milioane de euro din fonduri publice.

Cu toate acestea, investițiile nu au eliminat presiunea concurențială. Managerul unității, Stephanie Jedner, a avertizat că închiderea fabricii ar lăsa Europa dependentă în totalitate de China pentru această componentă esențială a producției de penicilină.

Experții consideră că o asemenea pierdere ar reduce capacitatea continentului de a reacționa la crize sanitare. Bostjan Ceh, responsabil de dezvoltarea afacerilor la compania slovenă de cercetare farmaceutică Labena, a avertizat că dispariția producției europene ar putea compromite serios gestionarea unei urgențe de sănătate publică.

Sandoz cere o anchetă antidumping

În martie, Sandoz a depus o plângere la Comisia Europeană privind practicile de pe piața ingredientelor pentru antibiotice. Compania susține că anumite ingrediente chinezești, inclusiv cele utilizate pentru producerea amoxicilinei, sunt comercializate în Europa sub costul de producție, beneficiind de subvenții.

O anchetă antidumping ar putea conduce la introducerea unor taxe vamale pentru importurile vizate. La momentul publicării materialului Reuters, Comisia Europeană nu confirmase calendarul deschiderii investigației și a refuzat să comenteze cazul.

Analiști și oficiali europeni citați de Reuters considerau probabile măsuri comerciale, în contextul în care UE își înăsprește abordarea față de China. Beijingul susține însă că sprijinul acordat industriei sale respectă regulile Organizației Mondiale a Comerțului și avertizează că măsurile protecționiste pot afecta lanțurile globale de aprovizionare.

Directorul general al Sandoz, Richard Saynor, susține că medicamentele esențiale trebuie evaluate și din perspectiva importanței lor pentru sănătatea publică, nu exclusiv prin prisma celui mai mic preț.

El a criticat faptul că un pachet de antibiotice poate costa mai puțin decât dulciurile comercializate în unele piețe europene, avertizând că valoarea acestor produse este adesea subestimată până în momentul în care aprovizionarea devine problematică.

Alte articole importante
AHK România: Economia a crescut mai repede decât infrastructura. România are nevoie de investiții de 75 de miliarde de euro
Companii
AHK România: Economia a crescut mai repede decât infrastructura. România are nevoie de investiții de 75 de miliarde de euro
Economia României s-a dezvoltat mai rapid decât infrastructura de transport în ultimii 20 de ani, iar recuperarea acestui decalaj este esențială pentru menținerea ritmului de creștere și consolidarea competitivității, a declarat Sebastian Metz, directorul general al Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane (AHK România). Strategia Ministerului Transporturilor prevede investiții de aproximativ 75 de miliarde de […]
Tranzacții de 67,62 milioane de lei la BVB. Romgaz, liderul lichidității
Tranzacții de 67,62 milioane de lei la BVB. Romgaz, liderul lichidității
Bursa de Valori București (BVB) a încheiat ședința de marți cu evoluții mixte ale indicilor, în condițiile în care valoarea totală a tranzacțiilor a ajuns la 67,62 milioane de lei (12,64 milioane de euro). Schimburile cu acțiuni au însumat 47,05 milioane de lei, echivalentul a 8,79 milioane de euro. Indicele principal al pieței, BET, care […]
ANAF: O persoană din Argeș ar fi prejudiciat statul cu peste 1,1 milioane de lei prin vânzarea a 75 de autoturisme
Macroeconomie
ANAF: O persoană din Argeș ar fi prejudiciat statul cu peste 1,1 milioane de lei prin vânzarea a 75 de autoturisme
O persoană fizică din județul Argeș ar fi comercializat 75 de autoturisme second-hand, în valoare totală de peste 7,25 milioane de lei, fără să își înregistreze activitatea economică și fără să declare obligațiile fiscale aferente. Potrivit Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), prejudiciul estimat la bugetul de stat depășește 1,1 milioane de lei și reprezintă […]
Bucureștiul crește cu o treime, dar nu trage după el și sudul României
Macroeconomie
Bucureștiul crește cu o treime, dar nu trage după el și sudul României
Regiunea București-Ilfov a înregistrat o creștere reală a produsului intern brut (PIB) de 33% în perioada 2019-2024, una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană, potrivit datelor Eurostat. În același interval, PIB-ul regiunilor Sud-Muntenia și Sud-Vest Oltenia a scăzut cu 13,5%, respectiv 11,3%, evidențiind diferențele semnificative de dezvoltare economică dintre regiunile României. În ansamblu, economia […]
Apartamentele din România s-au scumpit cu peste 30% în trei ani. Chiriile au crescut cu până la 100 de euro pe lună
Bănci-Asigurări-IFN
Apartamentele din România s-au scumpit cu peste 30% în trei ani. Chiriile au crescut cu până la 100 de euro pe lună
Valoarea apartamentelor din România a crescut cu peste 30% în ultimii trei ani, în timp ce chiriile pentru locuințele cu două camere din marile orașe s-au majorat cu 50-100 de euro pe lună, potrivit unei analize realizate de platforma financiară OferteBancare.ro. În același timp, dobânzile fixe disponibile pentru creditele ipotecare și creșterea salariilor au influențat […]
Peste 20.500 de proceduri de insolvență au fost deschise în România în aproape trei ani. Majoritatea duc la faliment
Companii
Peste 20.500 de proceduri de insolvență au fost deschise în România în aproape trei ani. Majoritatea duc la faliment
România a înregistrat 20.567 de proceduri de insolvență în perioada ianuarie 2024 – septembrie 2026, dintre care 18.739 s-au transformat în proceduri de faliment, potrivit datelor prezentate de Valentina Burdescu, directorul Direcției Buletinul Procedurilor de Insolvență din cadrul Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC). Numărul insolvențelor crește anual cu aproximativ 5-8%, în timp ce procedurile […]