Presa mondială, între constrângeri de dreapta și idealuri de stângă

Un ADN orientat către stat

La nivel mondial, capitalismul este adesea privit cu rezerve, fiind asociat cu inegalitate și riscuri sociale. În România, această percepție se suprapune peste o cultură în care prudența și evitarea riscurilor sunt considerate virtuți importante. O problemă a României este că societatea nu are ADN antreprenorial. Istoricul, lipsurile actuale și lipsa educației antreprenoriale cultivă, mai degrabă, un ADN orientat spre stat: statul să ne dea, statul să facă, statul să susțină. Statul este chemat să devină jucător principal în siderurgie, metalurgie, chimie, agricultură, în sectorul bancar sau de asigurări.

După anii ’90, capitalismul și antreprenoriatul au avut o oarecare apreciere, dar acum oamenii se uită din nou către stat, chemat să înlocuiască capitalismul în administrare și în proiecte mari sau mici, continuă sursa citată. Seria crizelor care modelează lumea contemporană ar putea fi parte din problemă. Creșterea economică nu mai este suficient de puternică și nu beneficiază de ea întreaga populație. Cei rămași în afara trendului sunt nemulțumiți și își reevaluează opțiunile politice, sociale și economice, punându-și nădejdea în stat, în naționalism și în suveranism. Întrebarea rămâne dacă România și societatea mai au resurse și dorință pentru capitalism și business sau dacă ne îndreptăm către altceva, mai scrie sursa citată.

Capitalismul e privit acum, la nivel universitar, ca o formă de jaf

Peste specificul local, marcat de lipsa unui ADN antreprenorial, se suprapune o cultură globală mai largă, în care capitalismul începe să fie perceput ca un sistem al inegalităților. Capitalismul, adică crearea de valoare, de bani, este privit acum ca o formă de „jefuire” a societăţii, spune Gerard Baker, jurnalist britanic cu o carieră de peste 30 de ani în mass-media internațională. În prezent, Baker ocupă funcția de Editor-at-Large la The Wall Street Journal și este gazda emisiunii „WSJ at Large with Gerry Baker” pe Fox Business Network.

Gerard Baker spune că aceasta este o schimbare care se petrece sub ochii noştri, cel puţin în societatea americană. „Zona universitară, începe să devină un inamic al spiritului antreprenorial, al capitalismului, al creării de valoare”, spune Baker.

În România este încă un stigmat să nu termini școala

Dar, până la urmă, contează sau nu o dimplomă universitară în antreprenoriat? Probabil că antreprenoriatul este singurul domeniu în care nu contează – scrie sursa citată, deși tinerii aspiranți se pot simți presați de unele stereotipuri sociale. În România, să nu iei Bacalaureatul sau să nu ai o diplomă de facultate este încă un stigmat. Istoria ne-ar putea sugera că marile idei de afaceri nu au pornit din școală. Școala superioară le este utilă degrabă executivilor, celor angajați să pună în aplicare viziunea antreprenorului. Marile povești de succes au început cu o idee pe care cineva a pus-o în practică, fără să țină cont de cursuri de vânzări, de marketing sau de alte discipline. Toată lumea are idei, dar doar foarte puțini reușesc să le execute cu orice preț, fără să știe la început unde vor ajunge, mai scrie sursa citată.

România nu are ADN antreprenorial, ci, mai degrabă, unul orientat spre stat

Un ADN orientat către stat

Capitalismul e privit acum, la nivel universitar, ca o formă de jaf

În România este încă un stigmat să nu termini școala