România, pe locul 4 în UE la creșterea productivității muncii în agricultură

Primele estimări publicate de Eurostat privind conturile economice ale agriculturii pentru anul 2025 plasează România pe poziția a patra în Uniunea Europeană în ceea ce privește creșterea productivității muncii în sectorul agricol, cu un avans de aproximativ 28%. Această performanță remarcabilă vine după un an dificil în 2024 și subliniază potențialul de recuperare al agriculturii românești, într-un context european în care productivitatea medie a crescut cu 9,2%.

Performanță europeană solidă: creștere cu 9,2% la nivel UE

Eurostat a dezvăluit astăzi primele estimări ale conturilor economice pentru agricultură în 2025, indicând o evoluție pozitivă la nivelul Uniunii Europene. Indicatorul principal – venitul real factorial pe unitate de muncă anuală (măsură a productivității muncii în agricultură, ajustată pentru inflație) – a înregistrat o creștere de 9,2% față de 2024. Aceasta a fost susținută de o majorare cu 8,1% a venitului real factorial și de o reducere cu 1,0% a volumului total de muncă agricolă.

Alți indicatori cheie confirmă vitalitatea sectorului: valoarea adăugată brută a crescut cu 10,3%, producția agricolă cu 5,3%, în timp ce consumul intermediar (inputuri precum îngrășăminte, semințe sau combustibili) a avansat moderat, cu doar 1,5%.

UE redeschide disputa privind taxarea profiturilor companiilor din energie. Șase state europene cer o soluție la nivelul Uniunii

11:48

Activele mai multor companii occidentale, transferate unei firme rusești

10:02

Pe termen lung, productivitatea agricolă în UE este cu 49,4% mai mare în 2025 decât în 2015, grație unei creșteri de 20,8% a venitului real factorial și unei scăderi de 19,1% a inputului de muncă.

Creștere a productivității a fost înregistrată în 19 state membre, în timp ce 8 țări au raportat scăderi. Aceste date preliminare, bazate pe informații parțiale, vor fi revizuate în mai 2026.

România, în topul creșterilor: Locul 4 cu aproximativ +28%

Țara noastră ocupă locul 4 în clasamentul european al creșterilor productivității muncii în agricultură, cu un avans estimat la aproximativ 28%. Această evoluție reprezintă o revenire spectaculoasă după 2024, an în care România a înregistrat una dintre cele mai mari scăderi din UE (-16,8% până la -19,1%, conform estimărilor anterioare).

Factori precum condiții meteorologice mai favorabile, prețuri mai bune la anumite culturi, absorbția fondurilor europene și investiții în modernizare par să fi contribuit la acest salt. Reducerea continuă a forței de muncă în sector – o tendință structurală în România, cu una dintre cele mai accentuate scăderi anuale din UE – a amplificat efectul asupra productivității pe cap de lucrător.

Agricultura rămâne un pilon esențial al economiei românești, cu o suprafață agricolă vastă și o contribuție semnificativă la exporturi, în special de cereale. Această creștere de 28% semnalează o eficiență sporită, esențială pentru competitivitatea pe piața unică europeană.

Cauzele din spatele performanței românești: Modernizare și efecte de bază

Creșterea productivității în România este rezultatul mai multor elemente convergente.

Pe de o parte, efectele de bază joacă un rol important: după un 2024 marcat de secetă severă, inflație la inputuri și scăderi de producție, anul 2025 a beneficiat de o normalizare. Recolte mai bune la grâu, porumb și floarea-soarelui, susținute de investiții în irigații și tehnologii prin Politica Agricolă Comună (PAC) și Planul Strategic Național, au impulsionat venitul factorial.

De asemenea, continua scădere a numărului de lucrători agricoli – România având una dintre cele mai mari rate de declin anual al inputului de muncă din UE – distribuie veniturile reale către un număr mai mic de unități echivalente full-time, amplificând indicatorul de productivitate. Totuși, acest fenomen reflectă și provocări: îmbătrânirea populației rurale și migrația către orașe sau alte sectoare.

Comparativ cu liderii, România demonstrează că economiile emergente din Est pot înregistra salturi rapide prin catching-up tehnologic și sprijin european. Această poziție în top 4 plasează țara noastră înaintea multor state vestice, consolidând rolul de grânar al Europei.

Disparități europene

Clasamentul european evidențiază diferențe majore: Luxemburg (+40,1%), Polonia (+33,4%) și Estonia (+30,9%) în frunte, urmate de scăderi în Croația (-14,9%), Portugalia (-10,7%) și Grecia (-8,8%). State mici precum Luxemburg profită de investiții intensive, iar Polonia și Estonia de restructurări eficiente.

România, cu creșterea sa de circa 28%, se alătură acestui grup select, depășind țări precum Lituania sau Suedia din ani anteriori.

La polul opus, scăderile din sudul Europei (Croația, Portugalia, Grecia) sunt atribuite schimbărilor climatice și costurilor mai ridicate. Aceste variații subliniază nevoia unei PAC mai adaptate la realitățile regionale.