Prețuri în cădere liberă și costuri în creștere: producătorii români de carne de porc avertizează că fermele se apropie de colaps

Situația din sectorul suin din România a ajuns într-un punct critic, avertizează Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR), care susține că, în lipsa unor măsuri rapide și coordonate, fermele comerciale autohtone vor începe să își închidă porțile în perioada următoare. Reprezentanții organizației atrag atenția că prăbușirea prețului de vânzare, combinată cu majorarea constantă a costurilor de producție, generează pierderi pe care fermierii nu le mai pot susține.

Datele oficiale indică un dezechilibru major între venituri și cheltuieli. Potrivit cifrelor publicate de Comisia de Clasificare a Carcaselor din România, prețul mediu al porcului în viu, în săptămâna 26 ianuarie – 1 februarie 2026, a coborât la 4,95 lei/kg la poarta fermei. În același timp, costul real de producție depășește 6,5 lei/kg în viu, ceea ce înseamnă o diferență de peste 1,5 lei pe kilogram, suportată direct de crescători. „Aceasta nu este o fluctuație normală de piață, este o prăbușire care pune în pericol existența fermelor românești”, avertizează președintele APCPR, Adrian Balaban, conform Agerpres.

Importuri masive, lipsa unui preț de referință și presiunea pieței neautorizate

Producătorii susțin că actuala criză este alimentată de mai mulți factori care acționează simultan. Unul dintre aceștia este creșterea importurilor de carne de porc, în special din state membre ale Uniunii Europene, pe fondul apariției focarelor de pestă porcină africană în Spania. În plus, lipsa unui preț național de referință, similar celor utilizate în țări precum Germania sau Spania, amplifică volatilitatea și vulnerabilitatea fermelor românești în fața fluctuațiilor externe.

Brașovul și Clujul domină în continuare România urbană. Constanța urcă pe podium într-un context în care „orașul echilibru” câștigă teren

11:39

Cei șase aliați NATO aflați în pericol la reacția lui Trump privind cheltuielile pentru apărare

10:12

Un alt element care distorsionează piața este oferta neautorizată. Potrivit datelor provizorii publicate de Institutul Național de Statistică (INS), în 2025 au fost estimate aproximativ 604.000 de capete comercializate în afara circuitului sanitar-veterinar și fiscalizat, cu 330.000 mai multe decât în anul anterior. Vânzările prin rețele de socializare și platforme online, realizate de persoane neautorizate, pun presiune pe piața reglementată, susțin reprezentanții APCPR.

„Asistăm la această criză pentru producătorii autorizați din România din cauza unei presiuni masive a importurilor de carne de porc (…). Oferta neautorizată existentă pe piață (…) afectează piața reglementată reprezentată de fermele comerciale autorizate, care respectă condițiile de biosecuritate și siguranță alimentară”, se arată în comunicatul organizației.

Biosecuritate costisitoare și exporturi blocate

În paralel cu scăderea prețurilor, fermele comerciale sunt obligate să mențină standarde stricte de biosecuritate, în contextul evoluției pestei porcine africane în România. Cheltuielile pentru măsuri suplimentare de prevenție și control sunt semnificative, iar fermierii afirmă că nu pot reduce aceste costuri fără a încălca normele sanitare.

„Din cauza evoluției pestei porcine africane pe teritoriul României, fermele românești nu pot face comerț intracomunitar și nici export către țări terțe, nici măcar către Republica Moldova, în condițiile în care importăm carne de porc și porci vii pentru abatorizare chiar și din Bulgaria”, a declarat Adrian Balaban.

Blocarea exporturilor limitează valorificarea integrală a carcaselor, în special a părților mai puțin consumate pe piața internă, ceea ce reduce suplimentar marjele fermelor.

Risc major pentru locurile de muncă și pentru consumatori

APCPR avertizează că închiderea fermelor ar avea efecte în lanț: pierderea locurilor de muncă în mediul rural, creșterea dependenței de importuri și vulnerabilitate sporită în situații de criză. Potrivit organizației, redeschiderea unei ferme de creștere a suinelor presupune investiții considerabile, ceea ce descurajează revenirea pe piață a operatorilor care ar putea ieși din activitate.

„Închiderea fermelor înseamnă mai puține locuri de muncă în mediul rural, dependență mai mare de importuri și vulnerabilitate în situații de criză. Consecințe există și pentru consumatori, care nu vor mai găsi carnea pe care o doresc la raft. Raritatea ofertei va conduce și la creșterea prețurilor de vânzare”, transmit producătorii.

În ultimii opt ani, de la apariția pestei porcine africane, România a acoperit între 20% și 40% din necesarul intern de carne de porc. Un studiu realizat pentru APCPR în 2025 arată că peste 70% dintre consumatori preferă carnea de porc românească, însă mulți nu știu cum să o identifice la raft sau nu o găsesc constant în magazine.

Campania „Porcul românesc bine crescut” și apelul către retail

În acest context, APCPR a lansat o dezbatere privind etichetarea corectă a cărnii de porc provenite din ferme autohtone și a inițiat campania „Porcul românesc bine crescut”. Organizația încurajează consumatorii să aleagă carne provenită de la porci crescuți și hrăniți în România, în condiții de siguranță alimentară și biosecuritate.

„Încurajăm consumatorii să aleagă carnea de porc românească (…) și invităm partenerii din retail și din procesare să susțină fermierii români în acest moment dificil, prin adoptarea campaniei, corecta informare a consumatorilor și achiziția de carne de porc românească”, a transmis președintele APCPR.

Reprezentanții asociației avertizează că politicile de achiziție bazate exclusiv pe cel mai mic preț pot avea, pe termen lung, un impact negativ atât asupra sectorului, cât și asupra consumatorilor. În lipsa producătorilor locali, lanțurile comerciale ar deveni dependente integral de piața externă, iar volatilitatea acesteia s-ar reflecta direct în prețurile de la raft.

Fondată în 1991, Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România reprezintă interesele fermelor comerciale autorizate sanitar-veterinar în relația cu autoritățile locale, naționale și europene și susține că actualul context impune măsuri urgente pentru menținerea capacității de producție interne.