Mecanism anti-inflație pentru alimente. Plafonarea adaosului comercial ar putea fi activată la un prag critic

Guvernul analizează introducerea unui nou instrument legislativ destinat temperării creșterii prețurilor la alimente, în contextul unei inflații ridicate.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a declarat că Executivul pregătește un mecanism care ar permite plafonarea adaosului comercial la produse agroalimentare atunci când inflația depășește un anumit prag, estimat la 5%-6%. Noua măsură anti-inflație pentru alimente nu ar reprezenta o intervenție directă asupra prețurilor finale, ci un instrument de protecție pentru consumatori, aplicabil doar în situații excepționale și fundamentat pe date economice oficiale furnizate de Institutul Național de Statistică, arată ministrul Agriculturii. Proiectul de lege urmează să fie finalizat și transmis Guvernului și Parlamentului în perioada imediat următoare.

Discuții despre prelungirea plafonării și noul prag de intervenție

Actuala măsură privind plafonarea adaosului comercial la alimente urmează să expire la 31 martie, iar autoritățile analizează opțiunile disponibile. Întrebat dacă va exista o prelungire, ministrul Agriculturii a subliniat că decizia va fi corelată cu evoluția inflației.

Brașovul și Clujul domină în continuare România urbană. Constanța urcă pe podium într-un context în care „orașul echilibru” câștigă teren

11:39

Cei șase aliați NATO aflați în pericol la reacția lui Trump privind cheltuielile pentru apărare

10:12

„Sigur, expiră la 31 martie. Noi trebuie să discutăm în momentul de faţă despre inflaţie. Inflaţia este una mare în România şi la produsele agroalimentare şi, sigur, trebuie să ne punem la masă, Guvernul României, colegii mei din Parlament, pentru a încerca să creăm un mecanism pentru a gestiona partea de inflaţie. Lucrul acesta îl voi face, voi aduce toate datele, bineînţeles, economice şi toate datele stabilite de Institutul Naţional de Statistică”, a declarat Florin Barbu.

Ministrul a precizat că nu susține o intervenție permanentă în piață, însă consideră necesară existența unui mecanism automat, care să fie activat atunci când inflația la produsele agroalimentare depășește un nivel considerat critic.

„Şi cred că în momentul de faţă nu trebuie să intervenim în piaţă, dar printr-un mecanism corect prin care să gestionăm foarte bine inflaţia ar trebui ca tot ceea ce înseamnă produse agroalimentare pe teritoriul României, atunci când inflaţia sare de 5%-6%, să intre un mecanism de plafonare a adaosului comercial”, a explicat ministrul, după participarea la lucrările Adunării Generale a Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România.

Diferența dintre plafonarea adaosului comercial și plafonarea prețurilor

Florin Barbu a ținut să clarifice că există o diferență esențială între plafonarea adaosului comercial și plafonarea directă a prețurilor la alimente. Potrivit acestuia, Ministerul Agriculturii a promovat până acum o limitare a adaosului practicat pe lanțul comercial, nu o înghețare a prețului final.

„Să fie foarte clar, Ministerul Agriculturii a promovat plafonarea adaosului comercial şi nu a avut niciun impact, aşa cum s-a întâmplat în Energie, când s-a plafonat preţul la energie sau la gaz, şi statul român a plătit aproape 32 de miliarde către companii care au livrat acest gaz şi această energie”, a declarat Barbu.

Oficialul a sugerat că modelul aplicat în sectorul energetic, unde plafonarea prețurilor a generat costuri bugetare semnificative, nu este unul dorit pentru piața alimentară. În schimb, mecanismul propus ar urmări limitarea marjelor comerciale în perioade de inflație accentuată, fără a implica despăgubiri masive din partea statului.

Proiect de lege în pregătire și reacții la declarații publice

Ministrul Agriculturii a anunțat că proiectul legislativ este în faza finală și va fi transmis către Guvern și Parlament săptămâna viitoare. Documentul ar urma să stabilească exact condițiile în care mecanismul de plafonare a adaosului comercial poate fi activat.

„Va fi finalizată săptămâna viitoare şi va fi transmisă şi către Guvernul României, dar nu la Cancelaria Prim-ministrului. Cancelaria Prim-ministrului nu are treabă cu agricultura şi cu industria alimentară şi cu partea de comerţ, ca să fie foarte clar. În România, politicile agricole, partea de comerţ cu alimente se face de către Ministerul Agriculturii cu aprobarea prim-ministrului”, a afirmat Barbu. El a reacționat și la unele declarații publice recente, precizând că politicile agricole și cele privind industria alimentară trebuie gestionate de ministerul de resort, cu aprobarea Parlamentului și a prim-ministrului.

„Cancelaria nu are treabă, am văzut anumite declaraţii din partea domnului… cum îl cheamă, Jurca. Cred că ar trebui să-şi vadă de activitatea pe care o are la Guvernul României, iar politicile agricole şi tot ceea ce înseamnă industrie alimentară în România să fie lăsate să fie făcute de către Ministerul Agriculturii, bineînţeles cu aprobarea Parlamentului, dar şi a prim-ministrului”, a declarat ministrul Agriculturii.