EXCLUSIV. „Capitalul nu a lipsit niciodată în Europa. E incorect când devine ideologic”

Antreprenoriatul este noul motor al schimbării culturale în România. Care este, însă, cultura pe care o crează fondatorii de startup-uri? Cum poate inteligența artificială să transforme această cultură într-un avantaj strategic pentru ecosistemele europene?

„Companiile românești au culturi similare cu zona vestică a Europei, cu America, cu Australia sau cu Canada. Nu cu Rusia”

Antreprenoriatul pare să aibă vântul în pânze peste tot în lume: există multă finanțare disponibilă, mai multă ca niciodată, devin din ce în ce mai accesibile cursurile, mentoratul sau informațiile despre cum să-ți începi propria afacere, iar hub-urile de coworking și inovație prosperă. Este un moment bun să fii implicat în scena startup – o industrie care nici nu va dispărea și nici nu va încetini prea curând, spune branșa.

În ciuda popularității crescânde a antreprenoriatului, cultura startup vine cu propriul set de provocări și probleme, pe care liderii trebuie să le gestioneze. Diversitatea echipei, validarea produsului și visul de a prospera cu resurse limitate, toate acestea necesită o abordare atentă și strategică. Focusul și structura organizațională sunt esențiale pentru succes, au spus unii dintre cei mai importanți profesioniști ai scenei start-up din România, reuniți, ieri, la Impact Bucharest.

Bulgaria garantează împrumuturi pentru proiecte energetice

12:33

Australia investește 6,8 miliarde € în submarine nucleare strategice

11:52

Cultura poate fi măsurată și schimbată

„Lupt de 20 de ani să le spun tuturor celor pe care îi cunosc: cultura poate fi măsurată și poate fi schimbată. În România, situația este foarte specială, pentru că se pare că ne apropiem, cultural, de Rusia. Doi experți au măsurat culturile la nivel național, dintre care una este Erin Meyer. Amândoi au ajuns la concluzia că, la nivel general, cultura românească este similară cu cea rusă”, spune Adrian Florea, de la Trend Consult & SoNexy, fondator și, totodată, expert în cultura organizațională. Adian Florea este autorul modelului STELL*R de transformare a culturii organizaționale, un ghid care pleacă de la constatarea simplă că rezultatele unei organizații vin din obiceiurile indivizilor care o compun.

Când vii la conferințe despre startup-uri, e destul de ciudat să auzi că ne asemănăm cultural cu Rusia, continuă Adrian Florea. „Am măsurat cultura corporativă sau organizațională, folosind instrumente ca Human Synergistics. Știți ce? Companiile românești au, de fapt, culturi similare cu zona vestică a Europei, cu America, Australia sau Canada. Deci, întrebarea este: ce fel de cultură avem, de fapt, în România?”, adaugă el.

Adrian Florea / Foto: Impact Bucharest

Mediul antreprenorial este noul motor de schimbare culturală

Care este, deci, cultura în România? Singurul răspuns credibil este că în România coexistă, de fapt, două culturi diferite, care împart aceeași amprentă geografică, aceeași limbă, dar care se ciocnesc din când în când.

„Datele noastre arată că, în ultimii 30 de ani, motorul principal pentru transformarea culturii românești a fost legat de marile corporații multinaționale. În ultimii cinci ani, însă, nu mai este cazul. Avem un nou motor și acesta este mediul antreprenorial. Business-ul antreprenorial ajunge la mult mai mulți oameni, are o șansă uriașă și, totodată, o responsabilitate enormă. Trebuie să le arate că este posibil să perceapă viața altfel și să aibă un set diferit de obiceiuri decât cele consacrate în vechea cultură. Ar putea valida și vechea cultură, dacă asta cred ei, dar îi adaugă un nou strat de responsabilitate. Unii dintre antreprenorii români au această viziune. Se simt astfel și acceptă această responsabilitate de a fi un motor transformator”, spune Adrian Florea.

Colaborarea, comunicarea deschisă și adaptarea la schimbări constante le permit startup-urilor să inoveze și să rămână relevante. Liderii trebuie să gestioneze viziuni diferite și să modeleze cultura prin exemplul propriu, integrând valori și principii clare. Succesul unei companii depinde nu doar de tehnologie sau de finanțare, ci, mai ales, de modul în care echipa și cultura susțin inovația, responsabilitatea și creșterea durabilă.

Foto: Impact Bucharest

„Începe să fie incorect atunci când capitalul devine ideologic”

Profilul fondatorului care, prin puterea viziunii sale, reușește să modeleze realitatea devine iconic la nivel global. Aceștia sunt fondatorii vânați cel mai adesea de investitori. Se caută oameni care nu sunt doar nemulțumiți de starea lucrurilor, ci sunt deciși să antreneze schimbarea. Dacă viziunea lor este dublată de capacitate și de o perspectivă limpede asupra companiei lor, dacă acești lideri au tăria convingerii și puterea credinței lor, atunci totul devine magie.

„Un unicorn apare pentru că există un fondator care a fost hotărât să schimbe lumea. Așa ceva este rar. Foarte rar. Din păcate, nu este specific american sau european”, spune Marius Istrate, investitor prin TechAngels și fost contributor activ la tot ceea ce a însemnat povestea globală de succes UI Path.

„Fondatorii trebuie să construiască lumea. Este o responsabilitate uriașă pentru ei”, spune Marius Istrate. Sublinizază că cel mai bun lucru pe care îl poți face, ca investitor este să alimentezi această viziune, să susții această schimbare. Cum faci asta? Ce este bine? Ce este rău în modul în care investitorii fac asta?

„Evident, partea bună este că ai bani privați, deci ai capital. Și, sincer, capitalul nu a lipsit niciodată în Europa. E frustrant, poate, faptul că nu este alocat corect, dar combustibilul este acolo. Începe să fie incorect atunci când capitalul devine ideologic și își impune propria viziune asupra lumii. Și, cu cât devine mai ideologic, cu atât devine mai inconfortabil, mai ales pentru noi, în această parte a lumii. Nu prea ne place atunci când alții ne dictează cum să trăim, ce să facem cu banii, ce să facem cu familiile noastre. Iar capitalul își arogă puterea asta. Ideologizarea capitalului este frâna de mână uriașă în dezvoltarea ecosistemului antreprenorial”, spune Marius Istrate.

Ce face un start-up de succes?

Cele trei lucruri care aduc succesul unui start-up sunt, de obicei, produsul, finanțarea și tehnologia. Fiecare fondator știe, însă, că le poți avea pe toate trei și, totuși, să eșuezi. Elementul care face cu adevărat diferența, spun reprezentanții mediului antreprenorial românesc, este capacitatea fondatorului de a înțelege ecosistemul în care poate opera. Se adaugă relevanța muncii sale și cultura pe care o dezvoltă. Abilitatea de a te înconjura de consilieri competenți, de a construi o echipă, de a înțelege nevoile clienților, nu doar beneficiile produsului, de a înțelege presiunea impusă de regulator asupra diferitelor industrii. Toate acestea accelerează acest proces.

Cultura este un subiect uriaș, de cele mai multe ori ignorat în antreprenoriat sau în ecosistemul antreprenorial, în principal pentru că este perceput ca un sub-proces de HR, spune Mihai Cepoi, co-fondatorul și CEO Jobful, prima platformă de recrutare prin gamification din România.

„Nu știm cine trebuie să se ocupe de cultură, probabil cineva de la HR”

„Avem o zicală destul de amuzantă, că peștele se strică de la cap. Cred că se aplică foarte bine în zona de cultură antreprenorială. De regulă, echipa înțelege ce este permis, ce este apreciat sau ce este rău, în principal din activitatea și din comportamentul fondatorului. În multe cazuri, echipa, mai ales în echipe mai mari, reflectă valorile fondatorului. Prin simplul comportament al fondatorului, unele lucruri sunt permise, altele nu, unele sunt apreciate”, spune spune Mihai Cepoi.

Tot mai multe startup-uri sau organizații mari sunt, practic, o simplă reflecție a echipei de management, a echipei de conducere. Chiar a acționarilor în unele cazuri. Va veni cineva până la urmă, fie partener, client sau investitor, care va încerca să-ți testeze coloana vertebrală. Dacă nu poți să rămâi fidel valorilor tale, mai devreme sau mai târziu, totul se va prăbuși. Una dintre cele mai mari responsabilități ale unui fondator, în afară de a realiza un venture de succes, este să păstreze coloana vertebrală. Să rămână fidel valorilor și să promoveze o schimbarea care, ulterior, va fi reflectată în societate. Pentru că antreprenorii sunt inovatori nu doar în tehnologie, procese noi, produse noi, ci și în modul în care se poate face business”, spune Mihai Cepoi.

„Am un sfat pentru startup-uri sau antreprenori: construiți culturi potrivite companiei, nu potrivite persoanei voastre. Cultura este un set de obiceiuri. Probabil că cea mai simplă cale de a construi cultura unei companii este să vă multiplicați propriile obiceiuri. Din experiența mea, însă, de multe ori obiceiurile individuale ale fondatorului nu sunt cele mai bune pentru companie. Este un schimb dificil, dar acesta este sfatul meu: învățați cum funcționează cultura și fiți atenți la cultura de care compania are nevoie. Iar aceasta poate fi diferită de obiceiurile voastre individuale”, adaugă Adrian Florea.

Valorile investitorilor nu trebuie infuzate în companie

Regula li se aplică și investitorilor, adaugă Marius Istrate. Investitorii nu ar trebui să creadă că, doar pentru că alimentează compania cu bani, unele dintre obiceiurile lor ar trebui infuzate în companie. Asta poate fi letal. Toți cei implicați într-un startup ar trebui să se concentreze pe ideea de a servi interesele clientului.

„Suntem aici să provocăm, atunci când lucrurile par să meargă prea bine. Să încurajăm – când nu merg bine. În rest, investitorii ar trebui să se dea la o parte. Încerc să folosesc o analogie: viziunea este schița. Fondatorul este arhitectul. Începi cu schița, ca viziune. Valorile sunt fundația a ceea ce construiești. Iar investitorii sunt cei care oferă infrastructura, ca să dureze. Dar, probabil că nu ei vor fi cei care să se mute efectiv în clădire”, mai spune Marius Istrate.