România, pe ultimul loc în UE la tranziția către o economie circulară

Un raport recent arată că România ocupă ultimul loc în UE la utilizarea materialelor circulare, cu o rată de doar 1,3%. În timp ce țări precum Olanda, Italia sau Malta fac pași rapizi spre o economie durabilă, România rămâne blocată într-un model de consum și producție „liniar”, bazat pe risipă și dependență de materii prime noi.

România, pe ultimul loc în UE când vine vorba de o economie circulră

Potrivit datelor publice din 2023, analizate de experții Clean Recycle, România se află pe ultimul loc în UE la rata de utilizare a materialelor circulare (CMUR) – indicator ce măsoară proporția materiilor prime reciclate în totalul consumului de materiale. Cu doar 1,3%, țara noastră este mult sub media europeană de 11,8% și la ani-lumină de liderii europeni, precum Țările de Jos (30,6%), Italia (peste 20%) sau Malta.

În timp ce majoritatea statelor membre (22 din 27) au reușit să își crească rata CMUR în ultimii 13 ani, România, alături de Finlanda, Luxemburg și Polonia, a înregistrat scăderi semnificative. Această stagnare sau regres indică o incapacitate cronică de a implementa politici eficiente de economie circulară.

ANAF derulează un program de conformare voluntară pentru contribuabilii cu risc fiscal în domeniul TVA

17:46

Inteligența artificială în firmele din România: 62% o folosesc, dar numai 3,3% au integrat-o în procesele de lucru

16:05

Ce înseamnă economia circulară și de ce contează

Economia circulară este un model de producție și consum bazat pe reutilizarea, repararea, reciclarea și recondiționarea produselor și materialelor pentru a prelungi cât mai mult ciclul lor de viață. Spre deosebire de economia „liniară”, unde materia primă este extrasă, folosită și apoi aruncată, acest model urmărește reducerea risipei și maximizarea valorii resurselor.

Uniunea Europeană a adoptat în 2020 un Plan de Acțiune pentru Economia Circulară, stabilind obiectivul de dublare a utilizării materialelor reciclate până în 2030. Conform Comisiei Europene, implementarea acestui model poate adăuga 0,5% la PIB-ul UE și poate crea peste 700.000 de locuri de muncă.

Cauzele decalajului: infrastructură deficitară și lipsa educației ecologice

Specialiștii subliniază că România nu dispune de o rețea modernă de colectare selectivă, iar sistemele de management al deșeurilor sunt fragmentate și subfinanțate. De asemenea, educația ecologică este aproape inexistentă la scară largă, iar cetățenii nu sunt stimulați să recicleze.

„Este esențial să ne concentrăm asupra lanțului economic, de la proiectare și consum, până la colectare și recuperare. România are potențial, dar trebuie să accelereze reformele, să acorde prioritate investițiilor în infrastructura de reciclare și să promoveze educația ecologică la scară largă. Tranziția către o economie circulară este vitală pentru reducerea risipei de resurse și a impactului asupra mediului. România este în urma majorității țărilor din UE, dar există oportunități reale. Cu măsuri îndrăznețe, economia liniară actuală poate fi transformată într-un model durabil, competitiv și orientat spre viitor”, avertizează Cosmin Monda, fondator și CEO al Clean Recycle.

În plus, România este puternic dependentă de importuri de materii prime, ceea ce ne face vulnerabili la tensiuni geopolitice, fluctuații de preț și restricții comerciale. În contextul crizelor globale recente, această dependență poate paraliza industriile strategice și poate crește presiunea asupra economiei naționale.