Un europarlamentar susține că statul ar fi pierdut până la 30 de miliarde de lei din „manipularea” ROBOR

Scandalul legat de indicele ROBOR capătă o nouă dimensiune după ce avocatul și europarlamentarul Gheorghe Piperea a susținut că nu doar persoanele fizice și companiile ar fi fost afectate de presupusa manipulare a acestui indicator, ci și statul român.

Într-o analiză publicată pe rețelele sociale, Piperea afirmă că prejudiciul potențial suportat de bugetul public ar putea ajunge la valori impresionante, estimate între 10 și 30 de miliarde de lei, în funcție de amploarea influenței exercitate asupra ROBOR în perioada investigată de autorități. Declarațiile apar la scurt timp după ce Consiliul Concurenței a aplicat amenzi totale de 3,73 miliarde de lei unui număr de zece instituții bancare, acuzate că și-au coordonat comportamentul în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR. Decizia nu este definitivă și urmează să fie contestată în instanță de mai multe dintre băncile sancționate.

Cum ar fi fost afectat bugetul României

Potrivit lui Gheorghe Piperea, impactul unei eventuale majorări artificiale a ROBOR nu trebuie analizat exclusiv prin prisma ratelor plătite de debitorii persoane fizice sau juridice. Acesta susține că, în ultimii ani, statul român s-a finanțat masiv în lei, atât prin împrumuturi contractate de la bănci, cât și prin emisiuni de titluri de stat destinate investitorilor și populației.

UE redeschide disputa privind taxarea profiturilor companiilor din energie. Șase state europene cer o soluție la nivelul Uniunii

11:48

Activele mai multor companii occidentale, transferate unei firme rusești

10:02

O parte dintre aceste instrumente financiare au fost emise cu dobândă variabilă, calculată în funcție de ROBOR. În aceste condiții, orice creștere a indicelui s-ar fi reflectat direct în costurile de finanțare suportate de stat.

În opinia europarlamentarului, dacă ROBOR a fost menținut la un nivel mai ridicat decât cel justificat de condițiile pieței, atunci și costurile de împrumut ale statului au crescut artificial.

Calculul care duce la miliarde de lei

Piperea pornește de la evoluția datoriei publice din ultimii ani. Potrivit estimărilor sale, între 2018 și 2026 datoria guvernamentală a crescut de la aproximativ 350-400 de miliarde de lei la peste 1.100 de miliarde de lei.

Luând în calcul faptul că între 10% și 18% din această datorie ar fi fost legată de instrumente cu dobândă variabilă, avocatul estimează că soldul mediu expus ROBOR s-ar fi situat în jurul valorii de 120 de miliarde de lei. Pe baza acestei ipoteze, el construiește două scenarii.

În primul, dacă ROBOR ar fi fost influențat cu un punct procentual peste nivelul pe care îl consideră normal, costul suplimentar pentru stat s-ar ridica la aproximativ 1,2 miliarde de lei anual. Pentru perioada analizată, prejudiciul total ar depăși 10 miliarde de lei.

În al doilea scenariu, dacă diferența ar fi fost de două puncte procentuale, costul suplimentar s-ar dubla, iar nota de plată pentru stat ar putea depăși 20 de miliarde de lei.

Costurile ascunse ale datoriei publice

Analiza lui Piperea nu se oprește la împrumuturile direct legate de ROBOR. Acesta vorbește și despre un prejudiciu indirect, generat de influența pe care indicele o are asupra întregii piețe financiare. În viziunea sa, un ROBOR mai ridicat ar fi putut determina investitorii să solicite randamente mai mari inclusiv pentru titlurile de stat cu dobândă fixă.

În plus, refinanțarea datoriei publice ar fi devenit mai costisitoare, ceea ce ar fi însemnat cheltuieli suplimentare pentru bugetul de stat.

Deși recunoaște că acest efect este dificil de măsurat cu precizie, europarlamentarul apreciază că impactul indirect ar putea adăuga încă câteva miliarde de lei la prejudiciul total.

Astfel, estimarea finală avansată de acesta ajunge la un interval cuprins între 12 și 15 miliarde de lei în varianta unei influențe de un punct procentual și între 24 și 30 de miliarde de lei în scenariul unei diferențe de două puncte procentuale.

O temă care devine și politică

Pe lângă implicațiile economice, Gheorghe Piperea ridică și o întrebare cu puternică încărcătură politică: dacă statul român a fost prejudiciat, va încerca să recupereze eventualele pierderi?

Europarlamentarul susține că sumele despre care vorbește ar fi putut fi folosite pentru investiții publice, infrastructură, educație sau sănătate și afirmă că actuala clasă politică nu va încerca să solicite despăgubiri de la instituțiile financiare.

Afirmația transformă disputa tehnică privind ROBOR într-o dezbatere mai amplă despre responsabilitatea autorităților și despre protejarea intereselor financiare ale statului.

Băncile contestă acuzațiile și pregătesc procese

De cealaltă parte, instituțiile bancare implicate resping acuzațiile formulate de Consiliul Concurenței și anunță că vor utiliza toate căile legale pentru a obține anularea sancțiunilor.

Reprezentanții sectorului bancar susțin că procedura de stabilire a ROBOR s-a desfășurat într-un cadru strict reglementat și supravegheat și că indicele a reflectat condițiile reale din piața monetară.

Mai multe organizații din sistemul bancar au atras atenția că decizia autorității de concurență nu este definitivă și că instanțele vor avea ultimul cuvânt în acest dosar.

Până la pronunțarea unei hotărâri definitive, scandalul ROBOR rămâne una dintre cele mai importante dispute economice din ultimii ani, cu implicații care depășesc cu mult nivelul ratelor bancare și ating inclusiv finanțele publice ale României.