Prima pagină » România primește vestea pe care nu voia să o audă: Comisia Europeană spune că nu suntem pregătiți pentru euro

România primește vestea pe care nu voia să o audă: Comisia Europeană spune că nu suntem pregătiți pentru euro

România primește vestea pe care nu voia să o audă: Comisia Europeană spune că nu suntem pregătiți pentru euro
Foto ilustrativ

Într-un moment în care scena politică de la București este marcată de tensiuni și dispute privind direcția economică a țării, Comisia Europeană a publicat o evaluare care aduce România cu picioarele pe pământ în ceea ce privește adoptarea monedei euro. Potrivit Raportului de convergență pentru 2026, țara noastră nu îndeplinește condițiile necesare pentru a face pasul către zona euro.

Documentul, prezentat de Executivul european, analizează situația celor cinci state membre ale Uniunii Europene care încă nu folosesc moneda unică și care, prin tratatele europene, și-au asumat obligația de a o adopta în viitor. Este vorba despre România, Cehia, Polonia, Ungaria și Suedia. Concluzia raportului este fără echivoc: niciuna dintre aceste țări nu este pregătită, în acest moment, să intre în clubul statelor care utilizează euro.

Evaluarea este realizată o dată la doi ani și reprezintă unul dintre cele mai importante documente privind gradul de apropiere economică a statelor membre de standardele impuse de zona euro. În cazul României, verdictul vine într-o perioadă în care autoritățile au vorbit în repetate rânduri despre necesitatea accelerării reformelor economice și fiscale.

Criteriile pe care România încă nu le poate bifa

Pentru a adopta moneda euro, un stat trebuie să respecte o serie de reguli stricte prevăzute de legislația europeană. Acestea sunt cunoscute sub numele de criterii de convergență și urmăresc să garanteze stabilitatea economiei înainte de intrarea într-o uniune monetară.

Printre condițiile analizate se numără nivelul inflației, situația finanțelor publice, evoluția ratelor dobânzilor pe termen lung și stabilitatea cursului de schimb.

Raportul Comisiei arată că România nu reușește să îndeplinească toate aceste cerințe. Mai mult, la fel ca celelalte patru state analizate, nu participă la Mecanismul Cursului de Schimb II (ERM II), o etapă obligatorie înaintea adoptării monedei euro. Acest mecanism funcționează ca o perioadă de testare. O țară trebuie să își mențină moneda națională într-un interval de fluctuație controlat față de euro timp de minimum doi ani. Fără această etapă, aderarea la zona euro nu poate avea loc.

În plus, oficialii europeni subliniază că legislația monetară a celor cinci state analizate nu este încă pe deplin armonizată cu normele Uniunii Economice și Monetare. Chiar dacă economiile acestor țări sunt integrate în piața unică europeană, Comisia atrage atenția asupra unor probleme structurale care continuă să afecteze procesul de convergență.

Cine stă mai bine în evaluarea europeană

Deși niciun stat nu a trecut complet testul european, raportul evidențiază diferențe importante între cele cinci economii analizate. Cehia și Suedia sunt țările care se apropie cel mai mult de standardele cerute. Potrivit evaluării, acestea respectă criteriile privind stabilitatea prețurilor, disciplina fiscală și nivelul dobânzilor pe termen lung. Cu toate acestea, nici ele nu pot adopta moneda euro în prezent, deoarece nu participă la mecanismul ERM II, condiție esențială pentru aderare.

În cazul României, provocările sunt mai numeroase. Comisia Europeană semnalează existența unor vulnerabilități macroeconomice și a unor dificultăți care țin de cadrul instituțional și de mediul de afaceri.

Experții europeni consideră că aceste probleme trebuie rezolvate înainte ca procesul de convergență să poată fi considerat sustenabil pe termen lung.

Mesajul transmis de Bruxelles este că simpla dorință politică nu este suficientă. Adoptarea monedei euro presupune o economie stabilă, predictibilă și capabilă să reziste șocurilor economice fără instrumentul cursului de schimb propriu.

Românii continuă să privească euro cu optimism

În paralel cu raportul economic, Comisia Europeană a publicat și rezultatele unui sondaj Eurobarometru realizat în cele cinci state analizate. Datele arată că percepția publică asupra monedei euro rămâne în general favorabilă. Mai mult de jumătate dintre respondenți consideră că introducerea monedei unice a avut efecte pozitive în statele care o folosesc deja.

La nivelul celor cinci țări evaluate, 57% dintre cetățeni apreciază impactul pozitiv al euro, iar 51% cred că adoptarea monedei ar aduce beneficii și propriei țări.

România se numără printre statele în care susținerea este cea mai ridicată. Potrivit sondajului, 65% dintre români sunt favorabili adoptării monedei euro. Singura țară cu un nivel mai mare de sprijin este Ungaria, unde opt din zece cetățeni văd cu ochi buni trecerea la moneda unică europeană.

În schimb, entuziasmul este mai redus în nordul și centrul Europei. În Suedia, susținerea pentru euro se situează la 51%, în timp ce în Polonia și Cehia procentele coboară la 43%, respectiv 42%.

Alte articole importante
BVB a încheiat ultima ședință de tranzacționare a săptămânii în teritoriu negativ, toți indicii bursieri înregistrând scăderi la finalul zilei de vineri
BVB a încheiat ultima ședință de tranzacționare a săptămânii în teritoriu negativ, toți indicii bursieri înregistrând scăderi la finalul zilei de vineri
Valoarea totală a tranzacțiilor la BVB s-a ridicat vineri la 66,37 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 12,4 milioane de euro, din această sumă 46,85 milioane de lei, respectiv 8,76 milioane de euro, reprezentând operațiuni cu acțiuni. Evoluția pieței a fost marcată de deprecierea principalilor indici, inclusiv a BET, indicatorul de referință pentru cele mai […]
Atacurile cibernetice se intensifică după descoperirea unor vulnerabilități PHP. Companiile și guvernele se grăbesc să își protejeze sistemele
Tehnologie
Atacurile cibernetice se intensifică după descoperirea unor vulnerabilități PHP. Companiile și guvernele se grăbesc să își protejeze sistemele
Companiile și instituțiile publice din întreaga lume au accelerat implementarea măsurilor de securitate după descoperirea unor vulnerabilități critice în PHP, un limbaj de programare utilizat pe scară largă pentru dezvoltarea site-urilor și a aplicațiilor web. În paralel, furnizorii de servicii cloud au raportat o creștere rapidă a tentativelor de exploatare a acestor defecte, numărul lor […]
România a redus deficitul bugetar la 7,8% din PIB în 2025, confirmă Eurostat. Consolidarea fiscală trebuie să continue
Macroeconomie
România a redus deficitul bugetar la 7,8% din PIB în 2025, confirmă Eurostat. Consolidarea fiscală trebuie să continue
România a încheiat anul 2025 cu un deficit bugetar de 7,8% din produsul intern brut (PIB), față de 9,2% din PIB în 2024, potrivit datelor definitive validate de Eurostat și prezentate de Ministerul Finanțelor. Reducerea de 1,4 puncte procentuale reprezintă una dintre cele mai importante ajustări înregistrate la nivelul Uniunii Europene, într-un context în care […]
Bursa de Valori București a încheiat ședința în scădere. Indicele BET s-a depreciat cu 0,76%
Piață de Capital - Fonduri
Bursa de Valori București a încheiat ședința în scădere. Indicele BET s-a depreciat cu 0,76%
Bursa de Valori București (BVB) a încheiat ședința de tranzacționare de joi pe teritoriu negativ, majoritatea indicilor principali înregistrând scăderi. Indicele BET, care urmărește evoluția celor mai lichide 20 de companii listate, a coborât cu 0,76%, până la 35.018 puncte, în timp ce BET-BK, reper utilizat pentru evaluarea performanței fondurilor de investiții în acțiuni, a […]
Bursa de Valori București a crescut cu 235% în cinci ani, cea mai mare performanță din Europa Centrală și de Est
Piață de Capital - Fonduri
Bursa de Valori București a crescut cu 235% în cinci ani, cea mai mare performanță din Europa Centrală și de Est
Bursa de Valori București (BVB) a înregistrat o apreciere de 235% în ultimii cinci ani, obținând cea mai mare creștere dintre piețele de capital din Europa Centrală și de Est. În paralel, interesul românilor pentru investiții financiare s-a intensificat, numărul conturilor de investiții ajungând la 325.000 la jumătatea anului 2026, comparativ cu numai 53.000 în […]
UE își schimbă strategia în Arctica: trei direcții prioritare pentru securitate, energie și resurse critice
Economie mondială
UE își schimbă strategia în Arctica: trei direcții prioritare pentru securitate, energie și resurse critice
Uniunea Europeană își propune să își consolideze poziția strategică în Arctica, pe fondul accelerării schimbărilor climatice și al intensificării competiției internaționale pentru accesul la noi rute comerciale și la resurse naturale. Regiunea, considerată mult timp în primul rând o prioritate de mediu, capătă o importanță tot mai mare pentru securitatea europeană, transportul maritim și aprovizionarea […]