România readuce la viață industria minieră strategică: resursele rare românești care pot schimba jocul în Europa

România face un pas strategic major prin reluarea exploatării unor zăcăminte miniere considerate esențiale pentru economia viitorului. După decenii de declin al industriei extractive, statul român readuce în prim-plan mine care au funcționat intens în perioada comunistă și care adăpostesc astăzi unele dintre cele mai căutate resurse ale omenirii. Grafitul, cuprul, magneziul și alte minerale critice plasează România într-o zonă de interes crescut pentru Uniunea Europeană și Statele Unite, pe fondul eforturilor de reducere a dependenței de China.

Relansarea acestor exploatări este susținută de o Strategie Națională recent aprobată și de fonduri destinate redresării economice, iar proiectele sunt deja monitorizate la nivel european. Trei zăcăminte din Bihor, Hunedoara și Gorj au fost declarate strategice, fiind incluse într-un plan mai amplu de repoziționare a României pe harta furnizorilor de materii prime critice.

Trei mine esențiale, declarate strategice la nivel european

Autoritățile române au identificat trei proiecte miniere cu potențial strategic major. Este vorba despre exploatarea grafitului la Baia de Fier, în județul Gorj, cuprul de la Rovina, în Hunedoara, și magneziul din zona Budureasa, județul Bihor. Aceste resurse se află în centrul competiției globale pentru materiile prime necesare tranziției energetice, industriei electronice și sectorului de apărare.

România are al doilea cel mai mic raport taxe/PIB din UE. Veniturile fiscale europene au crescut cu 401 miliarde de euro în 2025

15:33

Datoria marilor companii de tehnologie pentru investițiile în AI poate pune presiune pe piețele europene de obligațiuni. Oferta ar putea crește cu 83% în 2027

14:06

Uniunea Europeană a stabilit ca obiectiv reducerea importurilor extracomunitare de materii prime critice cu 30% până în anul 2030. În acest context, proiectele din România au fost incluse pe lista investițiilor strategice, beneficiind de sprijin financiar și de proceduri accelerate de avizare.

Minele vizate nu sunt exploatări noi, ci unități cu istoric industrial îndelungat, închise în anii ’90 din motive de rentabilitate. Relansarea lor este privită ca o recuperare a unui potențial economic nevalorificat, adaptat cerințelor tehnologice actuale.

Grafitul din Gorj, resursă-cheie pentru baterii și grafen

Zăcământul de grafit de la Baia de Fier, situat în Munții Parâng, este considerat unul dintre cele mai valoroase din Europa. România deține aici unele dintre cele mai pure șisturi grafitoase de pe continent, resursă esențială pentru producția de grafen și pentru bateriile utilizate în vehiculele electrice.

Exploatarea a funcționat timp de aproximativ 50 de ani, până la începutul anilor ’90, când minele Cătălinu și Ungurelașu au fost închise. În august 2025, Guvernul a aprobat licența de exploatare pentru compania de stat Salrom, permițând reluarea activității miniere.

Comisia Europeană a inclus proiectul pe lista investițiilor strategice, aprobând finanțări de aproximativ 200 de milioane de euro pentru extracție și încă 250 de milioane de euro pentru procesare avansată. Grafitul este considerat o resursă critică pentru independența energetică a Uniunii Europene, fiind indispensabil în lanțurile de producție ale tehnologiilor verzi.

Cupru și magneziu, materii prime pentru industrie și apărare

Pe lângă grafit, România deține rezerve importante de cupru, un metal esențial pentru infrastructura energetică, electronică și industrială. Zăcământul de la Rovina, în județul Hunedoara, face parte dintr-o zonă cu tradiție în exploatarea cuprului, alături de Roșia Poieni, unul dintre cele mai mari situri din Europa.

Magneziul, exploatat în zona Budureasa din județul Bihor, este o altă resursă strategică. Acesta este utilizat pe scară largă în industria aeronautică, auto și de apărare, fiind apreciat pentru greutatea redusă și rezistența ridicată. Proiectul din Bihor a fost, de asemenea, inclus pe lista investițiilor strategice ale Uniunii Europene.

Autoritățile europene consideră că diversificarea surselor de magneziu este esențială, în condițiile în care o mare parte din producția globală este concentrată în Asia.

Interes internațional crescut și miza geopolitică

Relansarea industriei miniere românești are loc într-un context geopolitic tensionat. Statele Unite și Uniunea Europeană caută alternative la importurile din China, care deține aproximativ 86% din producția globală de pământuri rare și alte minerale critice.

Reprezentanții României au participat recent, la Washington, la întâlniri cu delegați din peste 50 de state, în vederea coordonării unei strategii internaționale comune. Geologii și experții în resurse naturale subliniază că aceste materii prime nu sunt doar active economice, ci și instrumente de negociere diplomatică.

Ștefan Marincea, cercetător la Institutul Geologic Român, a explicat că interesul Statelor Unite este concentrat asupra lantanidelor, actinidelor, dar și asupra elementelor precum scandiu și litiu. Aceste materiale sunt indispensabile pentru industria electronică, pentru turbinele eoliene și pentru tehnologiile militare avansate.

România, pe harta materiilor prime critice ale UE

Comisia Europeană a identificat 34 de tipuri de materii prime critice existente pe teritoriul statelor membre. Dintre acestea, România deține cantități semnificative pentru aproximativ jumătate. Pe lângă grafit, cupru și magneziu, în subsolul țării au fost identificate resurse de siliciu, indiu, zinc, germaniu, beriliu, paladiu, cobalt, litiu, nichel și uraniu.

Descoperiri recente realizate de compania canadiană Leading Edge Materials în zona Bihor Sud, Valea Leucii, indică prezența unor cantități importante de cobalt, nichel și uraniu. Alte minerale considerate strategice, precum telurul, galiul, titanul, wolframul și pământurile rare, completează tabloul resurselor disponibile.

Strategia României pentru Resurse Minerale Neenergetice prevede valorificarea acestor zăcăminte până în anul 2035, cu accent pe procesare locală și integrarea în lanțurile industriale europene.