Românii vor plăti mai mult pentru casele lor! Bolojan anunță creșterea impozitelor pe proprietate din 2026 – unde se situează România față de restul Europei

Impozitele pe proprietăți variază semnificativ în Europa, unele state colectând sume uriașe din această sursă, în timp ce altele abia dacă adaugă câteva procente la PIB. România se află printre țările unde taxarea proprietății este printre cele mai mici, însă acest lucru ar putea să se schimbe radical din 2026, odată cu pachetul fiscal anunțat de premierul Ilie Bolojan.

Franța și Marea Britanie conduc clasamentul, România rămâne la coada Europei

O analiză realizată pe baza datelor Comisiei Europene și ale OCDE arată diferențe uriașe între țările din Uniunea Europeană în ceea ce privește impozitul pe proprietate. În 2023, Franța a atins o pondere record de 3,7% din PIB provenită din aceste taxe, fiind liderul european la acest capitol, în timp ce Regatul Unit, deși nu mai este membru UE, s-a situat chiar peste, cu o valoare apropiată. Belgia se apropie și ea de acest nivel, cu 3,2%, iar Spania, Grecia, Italia și Portugalia depășesc pragul de 2%.

În contrast, țările din Europa Centrală și de Est au un nivel foarte scăzut al taxării proprietății. Cehia și Estonia se află la coada clasamentului, cu doar 0,3% din PIB, iar Slovacia și Lituania nu depășesc nici ele 0,5%. Germania, deși este cea mai mare economie a Europei, colectează doar 1% din PIB din impozitele pe proprietate, semnificativ mai puțin decât rivalii săi din Vest.

Active de peste 1,7 miliarde de euro scoase la vânzare. Ce arată explozia pieței bunurilor aflate în dificultate. Valoarea activelor din „distress” aproape s-a dublat în doar câteva luni

11:32

Presiunea economică nu mai lovește doar firmele mici. Val de insolvențe în economia românească. Tot mai multe companii mari intră în colaps, iar semnalele pentru următoarele luni sunt îngrijorătoare

09:55

România se regăsește, de asemenea, printre statele cu cele mai mici ponderi: în 2023, impozitele pe proprietăți au reprezentat doar 0,5-0,6% din PIB, adică de trei ori mai puțin decât media europeană, care este de 1,9%. Această diferență a fost remarcată și de premierul Ilie Bolojan, care a subliniat că nivelul actual al impozitelor nu reflectă în niciun fel valoarea reală de piață a locuințelor.

Sume uriașe în Vest, venituri modeste în Est

La nivel absolut, diferențele dintre statele europene sunt și mai vizibile. În 2023, Marea Britanie a încasat din impozitele pe proprietăți 115 miliarde de euro, urmată de Franța cu 104,5 miliarde. Italia, cu 45,3 miliarde, și Germania, cu 41,4 miliarde, au completat topul, iar Spania a adăugat încă 36,8 miliarde. În total, statele membre ale Uniunii Europene au colectat 318,8 miliarde de euro.

În partea inferioară a clasamentului, România a strâns doar 1,8 miliarde de euro, o sumă infimă în raport cu dimensiunea economiei și cu nevoile bugetare. Estonia a închis lista, cu doar 110 milioane de euro, ceea ce confirmă tendința generală din Europa de Est și țările baltice, unde taxarea proprietăților este percepută ca simbolică.

Ponderea impozitelor pe proprietate în veniturile fiscale totale variază la fel de mult. Franța se află din nou pe primul loc, cu 8,4%, urmată de Belgia (7,4%), Grecia (7%) și Spania (6,7%). În Germania, însă, această pondere nu depășește 2,5%, în timp ce România este la niveluri apropiate de Estonia și Cehia, cu sub 1%.

Taxele pe transferul de proprietate și propunerile radicale din Spania

Pe lângă taxele anuale pe locuințe, multe state colectează sume importante din impozitele aplicate la transferul de proprietăți. Italia este lider, cu o pondere de 1% din PIB provenită din astfel de tranzacții, urmată de Belgia, Portugalia și Spania, fiecare cu 0,8%. Franța a raportat 0,7%, iar Regatul Unit 0,6%. Germania rămâne mult sub aceste valori, cu doar 0,3%.

Recent, Spania a surprins prin aplicarea unui impozit de 100% pentru locuințele cumpărate de cetățeni din afara Uniunii Europene. Deși măsura nu a fost încă implementată, ea reflectă tensiunile de pe piața imobiliară și încercarea unor state de a tempera creșterea prețurilor prin politici fiscale radicale.

Experții avertizează însă că o asemenea abordare nu rezolvă problema de fond. Profesorul José García Montalvo de la Universitatea Pompeu Fabra din Barcelona a atras atenția, în Parlamentul European, că schimbările bruște de politică fiscală, fără corelarea cu oferta de locuințe, duc la efecte impredictibile și, adesea, contrare celor intenționate. Diana Hourani, de la OCDE, a completat că eficiența și echitatea impozitelor pe locuințe pot fi mult îmbunătățite, contribuind la temperarea presiunii asupra pieței rezidențiale.