Prima pagină » Rusia, în pragul unui seism financiar. Veniturile din petrol și gaze vor scădea cu o treime în luna mai, potrivit Reuters

Rusia, în pragul unui seism financiar. Veniturile din petrol și gaze vor scădea cu o treime în luna mai, potrivit Reuters

Rusia, în pragul unui seism financiar. Veniturile din petrol și gaze vor scădea cu o treime în luna mai, potrivit Reuters
UE a decis să interzică importurile de gaze din Rusia până în 2027

Rusia urmează să se confrunte cu o scădere semnificativă a veniturilor din petrol și gaze în luna mai, potrivit calculelor Reuters, care arată o reducere cu o treime față de aceeași perioadă a anului trecut, până la 0,52 trilioane de ruble (6,48 miliarde de dolari).  

Veniturile din petrol și gaze reprezintă o sursă crucială de finanțare pentru Kremlin, contribuind cu aproximativ un sfert din totalul veniturilor colectate la bugetul federal. În mai, veniturile s-au redus la jumătate, după ce în aprilie bugetul a beneficiat de o sumă suplimentară de 0,49 trilioane de ruble provenită din plata trimestrială a unei taxe adiționale pe petrol.

Prețul mediu al petrolului rusesc exprimat în ruble a scăzut în aprilie la 4.562 ruble pe baril, de la 6.965 ruble în aprilie 2024, reflectând presiunile asupra veniturilor din sector. Pentru perioada ianuarie-mai, se estimează o scădere a veniturilor din petrol și gaze cu 14% față de anul precedent, până la 4,25 trilioane de ruble.

Ministerul Finanțelor al Rusiei va publica estimările oficiale pe 4 iunie. În contextul conflictului militar din Ucraina, denumit de Moscova „operațiune militară specială”, Rusia a majorat semnificativ cheltuielile pentru apărare și securitate, ceea ce pune presiune suplimentară pe buget.

La finalul lunii aprilie, ministerul a revizuit în scădere prognoza veniturilor din petrol și gaze pentru 2025, la 8,32 trilioane de ruble (103,55 miliarde de dolari), echivalentul a 3,7% din PIB, față de o estimare anterioară de 10,94 trilioane de ruble (5,1% din PIB). În același timp, planul de cheltuieli pentru 2025 a fost majorat cu 830 miliarde de ruble.

Această reducere a veniturilor survine într-un context global de scădere a prețurilor petrolului, cu cotațiile Urals apropiindu-se de 50 de dolari pe baril în aprilie, ceea ce afectează semnificativ capacitatea Rusiei de a susține cheltuielile bugetare, în special cele legate de conflictul din Ucraina.

Scăderea veniturilor din petrol și gaze reprezintă o provocare majoră pentru economia rusă, afectând finanțele publice într-un moment în care cheltuielile militare sunt în creștere, iar perspectivele pentru prețurile petrolului rămân slabe pe termen mediu.

Structura exportului de combustibili fosili în luna aprilie

Conform raportului CREA, în luna aprilie, veniturile lunare ale Rusiei din exportul de combustibili fosili au înregistrat o scădere de 6% față de luna precedentă, la 585 de milioane de euro pe zi, în timp ce volumele exporturilor au crescut marginal cu 1%.

Aproape jumătate (47%) din exporturile de petrol ale Rusiei în aprilie au fost transportate cu petroliere G7+, cu patru puncte procentuale mai mult decât în ​​martie. Din ianuarie, ponderea petrolierelor „din umbră” în transportul petrolului rusesc a scăzut de la 65% la 53%.

Utilizarea petrolierelor „din umbră” pentru transportul țițeiului rusesc a scăzut de la 81% în ianuarie la 65% în aprilie. Importurile Chinei de țiței rusesc transportat maritim au crescut cu 8% față de luna precedentă, atingând cele mai ridicate niveluri din octombrie 2024. Această creștere a importurilor rusești este determinată în principal de scăderea prețurilor globale la petrol în aprilie și de rafinăriile chineze care au profitat de această ocazie pentru a-și mări stocurile.

  • Veniturile din țițeiul maritim au scăzut cu 14% față de luna precedentă, ajungând la 204 milioane EUR pe zi, în timp ce volumele exporturilor au crescut cu 3%.
  • Veniturile Rusiei din țițeiul maritim prin conducte au scăzut cu 2%, ajungând la 70 de milioane EUR pe zi.
  • Veniturile din gazul natural lichefiat (GNL) rusesc au crescut cu 1%, ajungând la 40 de milioane EUR pe zi, iar volumele au crescut cu 7%.
  • Veniturile din gazul prin conducte au scăzut cu 10%, ajungând la 52 de milioane EUR pe zi, iar volumul exporturilor de gaz prin conducte a scăzut, de asemenea, cu 4%.
  • Veniturile din produse petroliere maritime au scăzut cu 14% față de luna precedentă, ajungând la 155 de milioane EUR pe zi.
  • Veniturile Rusiei din exporturile de cărbune au crescut cu 10%, ajungând la 63 de milioane EUR pe zi.

Cine cumpără combustibilii fosili ai Rusiei?

  • Cărbune: Din 5 decembrie 2022 până la sfârșitul lunii aprilie 2025, China a achiziționat 44% din totalul exporturilor de cărbune ale Rusiei. India (19%), Turcia (11%), Coreea de Sud (10%) și Taiwan (5%) completează lista primilor cinci cumpărători.
  • Țiței: China a cumpărat 47% din exporturile de țiței ale Rusiei, urmată de India (38%), UE (6%) și Turcia (6%).
  • Produse petroliere: Turcia, cel mai mare cumpărător, a achiziționat 26% din exporturile de produse petroliere ale Rusiei, urmată de China (13%) și Brazilia (12%).
  • GNL: UE a fost cel mai mare cumpărător, achiziționând 50% din exporturile de GNL ale Rusiei, urmată de China (21%) și Japonia (19%).
  • Gaze prin conducte: UE a fost cel mai mare cumpărător, achiziționând 37% din gazele prin conducte ale Rusiei, urmată de China (29%) și Turcia (27%).

China a rămas cel mai mare cumpărător de combustibili fosili rusești în aprilie. Importurile acestora au reprezentat aproape 40% (5,7 miliarde EUR) din veniturile lunare din exporturile Rusiei de la primii cinci importatori. Țițeiul a reprezentat 64% (3,7 miliarde EUR) din importurile Chinei din Rusia.

Importurile Chinei de țiței maritim rusesc au crescut cu 8% față de luna precedentă și au fost cele mai ridicate niveluri din octombrie 2024. În același timp, importurile globale de țiței maritim ale Chinei au înregistrat o reducere de 2% față de luna precedentă – cele mai scăzute niveluri din acest an – țițeiul rusesc reprezentând 12% din totalul importurilor.

Această creștere a importurilor rusești este puternic indicată ca fiind determinată de scăderea prețurilor globale la petrol în aprilie, rafinăriile chineze majorându-și stocurile de depozitare datorită petrolului ieftin oferit.

Alte articole importante
Trei miliarde de euro rămân între șantiere și conturile constructorilor. Patronatele cer bani pentru continuarea investițiilor
Trei miliarde de euro rămân între șantiere și conturile constructorilor. Patronatele cer bani pentru continuarea investițiilor
Constructorii reclamă un decalaj de aproximativ 3 miliarde de euro între valoarea lucrărilor executate prin PNRR și sumele efectiv încasate. Federația Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC) avertizează că diferența pune presiune pe lichiditatea companiilor și cere asigurarea finanțării pentru proiectele care trebuie să continue după încheierea PNRR. Lucrări de 6 miliarde de euro, încasări de […]
Acciza la motorină rămâne redusă cu 25% în următoarele două săptămâni
Acciza la motorină rămâne redusă cu 25% în următoarele două săptămâni
Ministerul Finanțelor menține reducerea de 25% a accizei la motorina standard în perioada 16-30 septembrie 2026, după reevaluarea bilunară prevăzută de mecanismul introdus prin Legea nr. 162/2026. Acciza efectivă rămâne la 2.103 lei/1.000 de litri Reducerea de 25% înseamnă o diminuare a accizei cu 701,07 lei/1.000 de litri, respectiv 829,69 lei pe tonă. Astfel, în […]
Europa plătește factura boom-ului AI din SUA. Lagarde: riscăm costurile fără să culegem roadele
Bănci-Asigurări-IFN
Europa plătește factura boom-ului AI din SUA. Lagarde: riscăm costurile fără să culegem roadele
Europa riscă să suporte o parte din costurile exploziei investițiilor în inteligență artificială din Statele Unite, fără să beneficieze în aceeași măsură de creșterea economică generată de acest sector, a avertizat luni președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, într-un discurs susținut la Viena. Banii europenilor alimentează giganții americani Lagarde a arătat că gospodăriile din zona […]
Deficitul extern al României crește: a ajuns la 16,3 miliarde de euro
Macroeconomie
Deficitul extern al României crește: a ajuns la 16,3 miliarde de euro
Deficitul de cont curent al balanței de plăți a României a crescut la 16,29 miliarde de euro în primele șapte luni din 2026, de la 15,707 miliarde de euro în perioada similară din 2025, potrivit datelor publicate marți de Banca Națională a României (BNR). Creșterea deficitului arată că România continuă să consume și să importe […]
China se teme că AI ar putea scăpa de sub control: Cum se pregătește Beijingul pentru „evadarea” inteligenței artificiale
Tehnologie
China se teme că AI ar putea scăpa de sub control: Cum se pregătește Beijingul pentru „evadarea” inteligenței artificiale
China își intensifică măsurile de siguranță în domeniul inteligenței artificiale, pe fondul temerilor că modelele tot mai avansate ar putea ajunge, în viitor, să acționeze dincolo de capacitatea oamenilor de a le controla. Beijingul a inclus deja în documentele sale oficiale scenarii în care AI ar putea dobândi autonomie, s-ar putea replica și ar putea […]
Industria României continuă să piardă teren: producția a scăzut cu 3,7% în primele șapte luni
Macroeconomie
Industria României continuă să piardă teren: producția a scăzut cu 3,7% în primele șapte luni
Producția industrială a României a înregistrat o scădere de 3,7% în primele șapte luni ale anului 2026, comparativ cu aceeași perioadă din 2025, potrivit datelor publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS). Calculată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, diminuarea a fost și mai pronunțată, de 3,8%. Evoluția arată că […]