Prima pagină » Ucraina ia în considerare trecerea de la dolar la euro ca monedă de referință, pe fondul realinierilor geopolitice

Ucraina ia în considerare trecerea de la dolar la euro ca monedă de referință, pe fondul realinierilor geopolitice

Ucraina ia în considerare trecerea de la dolar la euro ca monedă de referință, pe fondul realinierilor geopolitice
UE propune sprijin de 100 de miliarde de euro pentru Ucraina

În contextul schimbărilor geopolitice și al evoluțiilor din economia globală, Ucraina analizează posibilitatea de a-și modifica politica monetară și de a trece de la dolar la euro ca monedă de referință. Această inițiativă vine în urma unor realinieri strategice, având în vedere creșterea legăturilor cu Europa și impactul fluctuațiilor pe piața globală asupra stabilității economice a țării.

Guvernatorul Băncii Centrale, Andri Pișni, a subliniat că această posibilitate reflectă dorința de a adapta sistemul financiar la noile condiții internaționale și de a întări cooperarea cu partenerii europeni.

Într-o serie de comentarii citate de Reuters, guvernatorul băncii centrale a Ucrainei a explicat că „o consolidare a rolului UE în asigurarea capacităților noastre de apărare, o volatilitate mai mare pe piețele globale și probabilitatea fragmentării comerțului global” obligă banca centrală să revizuiască dacă euro ar trebui să fie moneda de referință pentru hrivna Ucrainei în loc de dolar.

„Această muncă este complexă și necesită o pregătire de înaltă calitate și versatilă”, a adăugat Pișni, în comentariile sale.

Republica Moldova a schimbat, în data de 2 ianuarie, moneda de referință, renunțând la dolar în favoarea euro pentru cursul oficial de schimb al leului moldovenesc, o decizie luată în contextul în care țara aspiră să adere la Uniunea Europeană.

Dolarul, sub presiune

Dolarul domină comerțul internațional și reprezintă majoritatea rezervelor globale. Economii majore, printre care Arabia Saudită și Hong Kong, își leagă monedele de dolar. Cu toarte acestea, sub președintele Donald Trump, SUA au declanșat un război comercial prin introducerea a ceea ce ar putea fi cele mai mari tarife vamale din ultimul secol, o mișcare care i-a determinat pe unii observatori să pună la îndoială rolul viitor al dolarului ca monedă de rezervă globală.

Acum, în al patrulea an de luptă împotriva unei invazii din partea Rusiei, Ucraina a fost martora întreruperii temporare a asistenței militare către țară de către Trump. Liderii europeni, inclusiv din UE, au promis să consolideze armata Kievului pentru a se asigura că aceasta poate fi piatra de temelie a securității viitoare în Ucraina, dar progresele au fost dificile.

Între timp, Ucraina a încheiat un acord care oferă Statelor Unite acces preferențial la noile acorduri privind mineralele ucrainene și care finanțează investiții în reconstrucția națiunii.

Ucraina, între trecerea de la dolar la euro și războiul care a devastat țara

De la revenirea lui Trump la Casa Albă, dolarul american a scăzut cu peste 9% față de valutele majore, pe măsură ce investitorii se retrag din deținerea de active americane.

„Un sfârșit rapid al războiului ar fi în mod clar un scenariu pozitiv, cu rezultate economice bune, dacă ar include garanții de securitate pentru Ucraina”, a spus Pișni.

„Cu toate acestea, este crucial să recunoaștem că beneficiile economice ale încheierii războiului ar putea necesita timp pentru a se materializa pe deplin”, a adăugat oficialul ucrainean.

Ucraina se bazează pe finanțarea externă pentru a ajuta la finanțarea efortului de război. Pișni a spus că se așteaptă la 55 de miliarde de dolari în acest an, care nu numai că ar acoperi deficitul bugetar, dar ar fi folosite și pentru a rezerva o rezervă a finanțelor publice pentru anii următori, când volumul ajutorului este probabil să înceapă să scadă.

„Previziunea noastră este că Ucraina va primi aproximativ 17 miliarde de dolari în 2026 și 15 miliarde de dolari în 2027”, a declarat Pișni.

Alte articole importante
Boom al creditelor ipotecare în România: peste 92.000 de împrumuturi într-un an, cu Bucureștiul și Ilfovul în prim-plan
Boom al creditelor ipotecare în România: peste 92.000 de împrumuturi într-un an, cu Bucureștiul și Ilfovul în prim-plan
Piața creditelor ipotecare a înregistrat o accelerare vizibilă în 2025, depășind pragul de 92.000 de împrumuturi intabulate la nivel național. Datele centralizate de brokerul online Ipotecare.ro, pe baza statisticilor Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, indică un avans anual de 6,4%, semn al unei cereri susținute pentru finanțarea achizițiilor rezidențiale și a refinanțărilor. Distribuția […]
Mecanismul care sărăcește românii și umflă bugetul statului: „impozitul” care nu trece prin Parlament
Mecanismul care sărăcește românii și umflă bugetul statului: „impozitul” care nu trece prin Parlament
România continuă să se confrunte cu una dintre cele mai ridicate rate ale inflației din Uniunea Europeană, un fenomen care erodează accelerat puterea de cumpărare a populației, dar care, paradoxal, aduce beneficii consistente bugetului de stat. Creșterea generalizată a prețurilor funcționează ca un veritabil „impozit invizibil”, care nu este votat de Parlament, nu apare explicit […]
Statul strânge miliarde de la bănci, într-un ritm accelerat
Statul strânge miliarde de la bănci, într-un ritm accelerat
Ministerul Finanțelor a atras luni peste 2,4 miliarde de lei de la băncile comerciale, prin două emisiuni distincte de titluri de stat. Datele publicate de Banca Națională a României arată un apetit ridicat al instituțiilor de credit pentru datoria guvernamentală, în contextul randamentelor atractive și al nevoilor crescute de finanțare ale bugetului. Operațiunea face parte […]
Investiție strategică de aproape 33 de milioane de euro în Portul Constanța
Investiție strategică de aproape 33 de milioane de euro în Portul Constanța
România demarează una dintre cele mai importante investiții recente în infrastructura Portului Constanța, un proiect care vizează modernizarea și extinderea rețelelor de alimentare cu apă și canalizare. Cu o valoare totală de aproape 33 de milioane de euro, investiția în Portul Constanța este considerată esențială pentru creșterea capacității operaționale a celui mai mare port de […]
DECLARAȚII EXCLUSIVE
Marian Siminică, Institutul de Studii Financiare: „Creșterea economică peste un anumit plafon e condiționată de nivelul de educație financiară”
Marian Siminică, Institutul de Studii Financiare: „Creșterea economică peste un anumit plafon e condiționată de nivelul de educație financiară”
Creșterea economică nu depinde doar de investiții, capital sau politici fiscale. Depinde, în mod direct, de nivelul de alfabetizare financiară a populației. Afirmația se bazează pe studii la nivel internațional care demonstrează o legătură extrem de puternică între nivelul de educație financiară a populației și performanța economiei, explică Prof. univ. dr. Marian Siminică, director executiv […]
Big Brother-ul fiscal devine realitate: ANAF primește acces la baza de date unică a UE, iar marile grupuri intră sub lupa transparenței totale
Companii
Big Brother-ul fiscal devine realitate: ANAF primește acces la baza de date unică a UE, iar marile grupuri intră sub lupa transparenței totale
România face un pas decisiv către cea mai amplă reformă de transparență fiscală din ultimii ani, odată cu transpunerea Directivei (UE) 2025/872, cunoscută la nivel european sub denumirea DAC9. Ministerul Finanțelor a elaborat un proiect de act normativ care schimbă fundamental modul în care marile grupuri de companii își declară profiturile și își raportează obligațiile […]