Prima pagină » Rusia își pierde rezervele și nervii. Bursa se prăbușește, iar bugetul face implozie

Rusia își pierde rezervele și nervii. Bursa se prăbușește, iar bugetul face implozie

Rusia își pierde rezervele și nervii. Bursa se prăbușește, iar bugetul face implozie

După întrevederea dintre reprezentantul special al președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff, și liderul rus Vladimir Putin, bursa din Rusia a înregistrat o scădere accentuată. Iinvestitorii au reacționat rapid la semnalele tot mai clare venite de la Washington privind noi sancțiuni și taxe care ar putea afecta grav economia rusă.

Contextul economic s-a înrăutățit și mai mult odată cu anunțul deciziei lui Donald Trump de a impune o taxă de 25% asupra Indiei, motivând că aceasta continuă să achiziționeze petrol rusesc și contribuie astfel indirect la finanțarea Moscovei. Această măsură a amplificat tensiunile din piețele financiare, creând un climat de incertitudine în rândul investitorilor.

Indicii MOEX și RTS, în picaj

Efectele nu au întârziat să apară. Miercuri, indicele MOEX a încheiat sesiunea de tranzacționare la nivelul de 2764,62 puncte, ceea ce corespunde unei scăderi de 0,8% în doar o zi. În paralel, indicele RTS a coborât la 1086,05 puncte, înregistrând o scădere de 1%.

Cele mai mari companii din Federația Rusă au fost direct afectate. Acțiunile gigantului Rosneft au scăzut cu 2,3%, Positive Group a pierdut 2,2%, MTS a înregistrat o scădere de 1,3%, iar titlurile Gazprom au pierdut 1,2%. Impactul a fost resimțit la nivelul aproape tuturor firmelor-cheie din economie, inclusiv a celor implicate în sprijinirea logistică sau financiară a eforturilor militare ale regimului Putin.

Rubla, în declin ușor

Pe lângă căderile din piața bursieră, și moneda națională rusă a suferit o ușoară depreciere. Slăbirea rublei semnalează presiuni suplimentare asupra economiei naționale și reflectă îngrijorările legate de sustenabilitatea actualului model bugetar într-un context internațional tot mai ostil.

Bugetul federal rescris din nou

În paralel cu scăderile de pe bursă, Guvernul Federației Ruse a fost nevoit să modifice, pentru a doua oară într-un singur an, bugetul federal. Cauza principală: prăbușirea veniturilor obținute din petrol și gaze, alături de o creștere accelerată a cheltuielilor — mai ales cele asociate conflictului militar în desfășurare.

Presa rusă relatează că autoritățile de la Moscova se confruntă cu un deficit bugetar în creștere, iar estimările nu sunt deloc favorabile. Dacă în prima jumătate a anului cheltuielile fuseseră deja majorate până la 42,3 trilioane de ruble, în timp ce veniturile planificate au fost ajustate în scădere cu 1,8 trilioane, acum cifrele sunt și mai îngrijorătoare.

Deficitul bugetar estimat inițial la 3,8 trilioane a fost rapid depășit, iar cheltuielile curente ale trezoreriei se ridică deja la 42,9 trilioane de ruble. În același timp, veniturile reale din petrol și gaze au fost cu 20% mai mici în perioada ianuarie–iulie comparativ cu anul trecut. Iar în ultimele trei luni, scăderea a fost și mai abruptă — peste 30% în termeni anuali.

Deficitul ar putea ajunge la 9 trilioane de ruble

Pe fondul acestor date, economiștii estimează că deficitul bugetar ar putea atinge până la 6–9 trilioane de ruble până la sfârșitul anului. Chiar și Banca Centrală a Federației Ruse a transmis un semnal discret, indicând că va fi nevoită să-și revizuiască politica monetară în cazul în care Ministerul de Finanțe nu va reuși să mențină obiectivul de „deficit structural zero”.

Printre cauzele principale ale prăbușirii veniturilor bugetare nu se numără doar scăderea prețului la petrol sau o eventuală întărire a rublei. Potrivit fostului ministru adjunct de finanțe, Serghei Aleksashenko, factorul determinant este scăderea producției de petrol, care afectează direct colectarea de taxe și impozite.

Ministerul Dezvoltării Economice a indicat că este posibil să reducă prognoza de creștere economică de la 2,5% la un interval între 1,5% și 2%. O astfel de ajustare poate duce la diminuarea veniturilor non-energetice, considerate până acum o ancoră pentru bugetul public.

Riscul unei crize bugetare deschise

În loc de un deficit controlat de 3,8 trilioane de ruble, Federația Rusă s-ar putea confrunta cu o „gaură” bugetară record de 8 trilioane sau chiar mai mult. Într-un astfel de scenariu, bugetul federal ar putea intra într-o zonă de instabilitate severă, unde veniturile se reduc constant, iar cheltuielile continuă să crească.

Acest dezechilibru riscă să creeze efecte în lanț asupra întregii economii ruse, afectând atât finanțarea sectorului public, cât și încrederea internă și externă în stabilitatea fiscală a statului. În același timp, impactul noilor măsuri internaționale — atât taxe cât și sancțiuni — devine din ce în ce mai vizibil în cifrele oficiale ale Kremlinului.

Alte articole importante
Viața după Orban: companiile apropiate fostei puteri se pregătesc pentru noua eră politică din Ungaria
Viața după Orban: companiile apropiate fostei puteri se pregătesc pentru noua eră politică din Ungaria
Companiile și oamenii de afaceri care și-au construit afacerile în perioada celor 16 ani de guvernare ai lui Viktor Orban își schimbă strategiile după venirea la putere a premierului Péter Magyar. Potrivit unei analize Reuters, firmele care au beneficiat de contracte publice și investiții de infrastructură încearcă acum să se adapteze unui mediu economic considerat […]
Codirlașu (CFA România): Raportul Fitch indică o deteriorare a perspectivelor economiei românești
Codirlașu (CFA România): Raportul Fitch indică o deteriorare a perspectivelor economiei românești
Președintele Asociației CFA România, Adrian Codirlașu, consideră că decizia Fitch de a menține ratingul suveran al României la „BBB minus”, cu perspectivă negativă, ascunde de fapt o înrăutățire a evaluării privind economia țării. În opinia sa, agenția de rating ar fi luat inițial în calcul o retrogradare, însă a decis în cele din urmă să […]
Bursa de Valori București a pierdut peste 400 de milioane de lei din capitalizare într-o săptămână
Bursa de Valori București a pierdut peste 400 de milioane de lei din capitalizare într-o săptămână
Bursa de Valori București (BVB) a încheiat ultima săptămână din iulie cu o scădere de peste 404 milioane de lei a capitalizării bursiere, în timp ce valoarea tranzacțiilor cu acțiuni s-a redus cu mai mult de 269 de milioane de lei față de săptămâna precedentă. Capitalizarea și rulajul au scăzut În perioada 27–31 iulie, capitalizarea […]
Analiză XTB: Războiul din Iran a impulsionat tranzacțiile investitorilor români. Aurul, petrolul și indicii americani au atras cel mai mare interes
Piață de Capital - Fonduri
Analiză XTB: Războiul din Iran a impulsionat tranzacțiile investitorilor români. Aurul, petrolul și indicii americani au atras cel mai mare interes
Investitorii români nu au abandonat piețele financiare în perioada de volatilitate provocată de escaladarea conflictului din Iran, ci au devenit mai activi și și-au orientat capitalul către active considerate sensibile la mișcările bruște ale pieței, precum aurul, petrolul și indicii bursieri americani, potrivit unei analize publicate de XTB România. Atacul Statelor Unite asupra Iranului, de […]
UE lansează un program de până la 30 de miliarde de euro pentru șapte centre de date dedicate inteligenței artificiale
Tehnologie
UE lansează un program de până la 30 de miliarde de euro pentru șapte centre de date dedicate inteligenței artificiale
Uniunea Europeană a lansat oficial procesul de selecție pentru construirea a șapte centre de date de mari dimensiuni dedicate dezvoltării inteligenței artificiale, într-un proiect care ar putea mobiliza investiții totale de până la 30 de miliarde de euro. Inițiativa face parte din strategia Comisiei Europene de a consolida capacitatea de calcul a Europei și de […]
Regulile UE privind subvențiile externe descurajează firmele chineze. Cu ce preț?
Economie mondială
Regulile UE privind subvențiile externe descurajează firmele chineze. Cu ce preț?
La trei ani de la intrarea în vigoare, Regulamentul UE privind Subvențiile Externe (FSR) și-a atins unul dintre principalele obiective: descurajarea companiilor care beneficiază de sprijin financiar din afara Uniunii Europene și care ar putea denatura concurența pe piața comunitară. Instrumentul este folosit pentru a verifica dacă subvențiile acordate de state terțe influențează licitațiile publice, […]