După întrevederea dintre reprezentantul special al președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff, și liderul rus Vladimir Putin, bursa din Rusia a înregistrat o scădere accentuată. Iinvestitorii au reacționat rapid la semnalele tot mai clare venite de la Washington privind noi sancțiuni și taxe care ar putea afecta grav economia rusă.
Contextul economic s-a înrăutățit și mai mult odată cu anunțul deciziei lui Donald Trump de a impune o taxă de 25% asupra Indiei, motivând că aceasta continuă să achiziționeze petrol rusesc și contribuie astfel indirect la finanțarea Moscovei. Această măsură a amplificat tensiunile din piețele financiare, creând un climat de incertitudine în rândul investitorilor.
Indicii MOEX și RTS, în picaj
Efectele nu au întârziat să apară. Miercuri, indicele MOEX a încheiat sesiunea de tranzacționare la nivelul de 2764,62 puncte, ceea ce corespunde unei scăderi de 0,8% în doar o zi. În paralel, indicele RTS a coborât la 1086,05 puncte, înregistrând o scădere de 1%.
Cele mai mari companii din Federația Rusă au fost direct afectate. Acțiunile gigantului Rosneft au scăzut cu 2,3%, Positive Group a pierdut 2,2%, MTS a înregistrat o scădere de 1,3%, iar titlurile Gazprom au pierdut 1,2%. Impactul a fost resimțit la nivelul aproape tuturor firmelor-cheie din economie, inclusiv a celor implicate în sprijinirea logistică sau financiară a eforturilor militare ale regimului Putin.
Rubla, în declin ușor
Pe lângă căderile din piața bursieră, și moneda națională rusă a suferit o ușoară depreciere. Slăbirea rublei semnalează presiuni suplimentare asupra economiei naționale și reflectă îngrijorările legate de sustenabilitatea actualului model bugetar într-un context internațional tot mai ostil.
Bugetul federal rescris din nou
În paralel cu scăderile de pe bursă, Guvernul Federației Ruse a fost nevoit să modifice, pentru a doua oară într-un singur an, bugetul federal. Cauza principală: prăbușirea veniturilor obținute din petrol și gaze, alături de o creștere accelerată a cheltuielilor — mai ales cele asociate conflictului militar în desfășurare.
Presa rusă relatează că autoritățile de la Moscova se confruntă cu un deficit bugetar în creștere, iar estimările nu sunt deloc favorabile. Dacă în prima jumătate a anului cheltuielile fuseseră deja majorate până la 42,3 trilioane de ruble, în timp ce veniturile planificate au fost ajustate în scădere cu 1,8 trilioane, acum cifrele sunt și mai îngrijorătoare.
Deficitul bugetar estimat inițial la 3,8 trilioane a fost rapid depășit, iar cheltuielile curente ale trezoreriei se ridică deja la 42,9 trilioane de ruble. În același timp, veniturile reale din petrol și gaze au fost cu 20% mai mici în perioada ianuarie–iulie comparativ cu anul trecut. Iar în ultimele trei luni, scăderea a fost și mai abruptă — peste 30% în termeni anuali.
Deficitul ar putea ajunge la 9 trilioane de ruble
Pe fondul acestor date, economiștii estimează că deficitul bugetar ar putea atinge până la 6–9 trilioane de ruble până la sfârșitul anului. Chiar și Banca Centrală a Federației Ruse a transmis un semnal discret, indicând că va fi nevoită să-și revizuiască politica monetară în cazul în care Ministerul de Finanțe nu va reuși să mențină obiectivul de „deficit structural zero”.
Printre cauzele principale ale prăbușirii veniturilor bugetare nu se numără doar scăderea prețului la petrol sau o eventuală întărire a rublei. Potrivit fostului ministru adjunct de finanțe, Serghei Aleksashenko, factorul determinant este scăderea producției de petrol, care afectează direct colectarea de taxe și impozite.
Ministerul Dezvoltării Economice a indicat că este posibil să reducă prognoza de creștere economică de la 2,5% la un interval între 1,5% și 2%. O astfel de ajustare poate duce la diminuarea veniturilor non-energetice, considerate până acum o ancoră pentru bugetul public.
Riscul unei crize bugetare deschise
În loc de un deficit controlat de 3,8 trilioane de ruble, Federația Rusă s-ar putea confrunta cu o „gaură” bugetară record de 8 trilioane sau chiar mai mult. Într-un astfel de scenariu, bugetul federal ar putea intra într-o zonă de instabilitate severă, unde veniturile se reduc constant, iar cheltuielile continuă să crească.
Acest dezechilibru riscă să creeze efecte în lanț asupra întregii economii ruse, afectând atât finanțarea sectorului public, cât și încrederea internă și externă în stabilitatea fiscală a statului. În același timp, impactul noilor măsuri internaționale — atât taxe cât și sancțiuni — devine din ce în ce mai vizibil în cifrele oficiale ale Kremlinului.