Sarkozy, încarcerat azi pentru corupție

Fostul președinte francez Nicolas Sarkozy, condamnat pentru finanțarea ilegală a campaniei sale din 2007 printr-o schemă din Libia, a ajuns, marți, la penitenciarul La Santé din Paris. În mai 2012, grupul de presă Mediapart a publicat o investigație în care fostul prim-ministru libian confirma că regimul lui Gaddafi a oferit 50 de milioane de euro pentru campania lui Sarkozy. Susținătorii fostului președinte au acuzat că procesul este motivat politic, comparându-l cu „vânătoarea de vrăjitoare” împotriva conservatorilor. Pentru mulți, Sarkozy rămâne simbolul unei drepte franceze disciplinate și energice. Totodată, mulți sunt cei care consideră că intrarea lui Nicolas Sarkozy în închisoare marchează sfârșitul unei epoci. Un fost președinte energic, adulat și contestat în egală măsură, coboară acum treptele istoriei. Cu oarecare aroganță, scrie presa internațională. Într-un moment în care politica franceză e divizată și marcată de neîncredere, imaginea sa în drum spre închisoare are o putere simbolică imensă. Rămâne de văzut dacă Sarkozy va reuși să-și transforme detenția într-un nou capital politic sau dacă imaginile cu mașina escortată de motocilete de poliție vor rămâne epilogul unei cariere definitiv prăbușite.

Un președinte învins, dar mândru

Nicolas Sarkozy, președintele conservator al Franței între 2007 și 2012, a ajuns, marți, la închisoarea La Santé, unde își va ispăși o pedeapsă de cinci ani de detenție. Sarkozy a fost condamnat în septembrie, pentru conspirație criminală. Justiția a stabilit că a orchestrat un plan prin care dictatorul libian Muammar Gaddafi i-ar fi finanțat campania electorală din 2007. În drum spre penitenciar, Sarkozy le-a declarat jurnaliștilor că „un om nevinovat este azi închis”.

„Nicolas, Nicolas! Eliberați-l pe Nicolas!”

Sarkozy a părăsit locuința familiei, din vestul Parisului, de mână cu soția sa, cântăreața Carla Bruni. Cuplul a fost escortat de o coloană de motocicliști ai poliției până la porțile închisorii. La sosire, fostul lider a păstrat tăcerea, în timp ce câteva zeci de susținători, adunați în apropiere, îl aplaudau și îi scandau numele. Potrivit presei franceze, Sarkozy va fi ținut inițial într-o celulă separată, din motive de securitate.

Țările cu cele mai educate populații din lume. Unde aduc studiile universitare prosperitate, în timp ce România rămâne în urmă

13:58

ANALIZĂ

Câți bani alocă românii pentru asigurările de sănătate și de viață

13:13

Susținătorii s-au adunat încă de dimineață în fața locuinței sale, potrivit AFP. Unii purtau portrete înrămate ale fostului președinte, alții afișe cu mesajul „France forte” – „O Franță puternică”. Au intonat imnul național, în timp ce vecinii îi priveau de la balcoane. „Nicolas, Nicolas! Eliberați-l pe Nicolas!” au strigat, în timp ce cortegiul oficial se îndepărta spre sudul Parisului.

Atmosfera amintea de campaniile electorale din epoca sa, scrie The Guardian. De data aceasta, însă, tonul era un amestec de revoltă și nostalgie. Pentru mulți dintre cei prezenți, Sarkozy rămâne simbolul unei drepte franceze disciplinate și energice. Fiii săi au chemat publicul la o manifestație „pentru demnitatea tatălui nostru”. Pe pancarte, chipul său apărea lângă tricolor și alături de sloganuri despre onoare și justiție.

50 de milioane de dolari din Libia

Grupul de jurnaliști de investigație Mediapart a fost un actor cheie în dezvăluirea scandalului privind finanțarea ilegală a campaniei prezidențiale din 2007 a lui Nicolas Sarkozy de către regimul lui Muammar Gaddafi. În mai 2012, Mediapart a publicat o investigație în care fostul prim-ministru libian, al-Baghdadi al-Mahmoudi, a confirmat că regimul lui Gaddafi a oferit 50 de milioane de euro pentru campania lui Sarkozy.

Mediapart este un site francez de investigație, fondat în 2008, cunoscut pentru abordările sale independente și pentru expunerea unor scandaluri politice și financiare. Este unicul mare site de știri din Franța care operează pe bază de abonamente, fără publicitate, ceea ce îi conferă o autonomie editorială remarcabilă. De asemenea, Mediapart a obținut un document oficial semnat de o figură importantă din Libia în 2006, care aproba plata sumei respective. Aceste dezvăluiri au fost susținute de o analiză tehnică realizată de experți judiciari francezi, care au confirmat autenticitatea documentului.

În ciuda acestor dovezi, Sarkozy a contestat veridicitatea documentului și a acuzat Mediapart de falsificare. Instanțele franceze nu au reușit, însă, să respingă complet acuzațiile de finanțare ilegală. În septembrie 2025, Sarkozy a fost condamnat la cinci ani de închisoare pentru acest caz.

O condamnare care divizează Franța

Sentința împotriva lui Sarkozy a zguduit politica franceză și a stârnit reacții contradictorii. Susținătorii săi au denunțat un proces motivat politic, comparându-l cu „vânătoarea de vrăjitoare” declanșată împotriva conservatorilor. Alții consideră condamnarea un semnal tardiv, dar necesar, al independenței justiției. Fostul președinte a pierdut toate apelurile depuse în ultimele luni.

Potrivit surselor judiciare, Sarkozy ar putea solicita un regim semideschis după primele luni, dacă respectă condițiile impuse. În paralel, mai are de răspuns în alte dosare, legate de campanii electorale și de corupție. Pe tot parcursul acestor procese, el și-a menținut poziția de nevinovat și refuză orice negociere cu privire la recunoașterea vinovăției.

La Santé – o închisoare cu istorie

Penitenciarul La Santé, situat în arondismentul 14 al Parisului, este una dintre cele mai vechi și mai cunoscute închisori franceze. A găzduit, de-a lungul timpului, spioni, scriitori și foști lideri politici. Condițiile de detenție au fost modernizate recent, dar rămân austere. Pe perioada șederii, Sarkozy va beneficia de măsuri speciale de protecție, acând în vedere statutul său de fost șef de stat.

În 2018, Sarkozy a fost condamnat într-un alt caz de corupție, dar pedeapsa a fost suspendată. De data aceasta, instanța a considerat că faptele sunt prea grave pentru o nouă suspendare. Soția sa, Carla Bruni, a postat un mesaj pe rețelele sociale: „Sunt mândră de tine. Rămâi drept, demn și liber în interior”.