Instituțiile de credit din România au încheiat anul 2025 cu un profit net agregat de aproximativ 15,5 miliarde de lei, potrivit Raportului anual al Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială (CNSM). Evoluția confirmă un sector bancar stabil, care a reușit să-și mențină profitabilitatea ridicată chiar și într-un mediu economic caracterizat de incertitudini și ajustări fiscale.
Rezultatul vine pe fondul creșterii veniturilor operaționale și al eficientizării activității, în timp ce cheltuielile au crescut într-un ritm mai lent, inclusiv în zona costurilor administrative. Totuși, raportul subliniază că dinamica profitului nu este uniform distribuită, iar ponderea instituțiilor care au înregistrat pierderi a crescut ușor, în special în rândul sucursalelor băncilor străine.
În 2025, veniturile operaționale ale băncilor au crescut cu 6,9%, depășind ritmul cheltuielilor operaționale, care au avansat cu 4,9%. Evoluția a fost susținută de mai mulți factori, printre care creșterea veniturilor nete din dobânzi, a comisioanelor bancare și a câștigurilor din diferențe de curs valutar.
Un element important în ecuația profitabilității îl reprezintă taxa pe cifra de afaceri aplicată instituțiilor de credit, majorată în 2025 la 4% pentru băncile cu cotă de piață semnificativă. Costul total al acestei taxe este estimat la 2,1 miliarde de lei, având un impact direct asupra cheltuielilor sectorului.
În paralel, cheltuielile cu deprecierea activelor financiare au crescut semnificativ, reflectând deteriorarea calității unor portofolii de credite, în special în zona companiilor nefinanciare.
Din punct de vedere al indicatorilor de risc, sistemul bancar românesc rămâne încadrat în zona de stabilitate. Rata fondurilor proprii se situează la 24,4%, iar rata creditelor neperformante la 2,7%, ceea ce indică un nivel relativ redus de vulnerabilitate imediată.
Lichiditatea rămâne ridicată, iar solvabilitatea este considerată adecvată, ceea ce confirmă capacitatea băncilor de a face față șocurilor macroeconomice.
Cu toate acestea, CNSM atrage atenția asupra unor riscuri persistente, în special interconectarea ridicată cu statul prin deținerile de titluri de stat și nivelul încă redus al intermedierii financiare în raport cu economiile europene comparabile.
Unul dintre cele mai importante mesaje ale raportului vizează gradul scăzut de intermediere financiară din România. Indicatorul credite/PIB rămâne mult sub media europeană, ceea ce arată că sectorul bancar nu reușește să transforme pe deplin lichiditatea disponibilă în finanțare pentru economie.
Raportul arată că doar câteva state din UE, precum Grecia, Malta, Cipru și Lituania, înregistrează niveluri mai scăzute decât România.
În același timp, raportul credite/depozite se menține la aproximativ 67%, ceea ce confirmă existența unui exces de lichiditate în sistemul bancar, dar și o prudență ridicată în acordarea de noi împrumuturi.
Structura creditării arată o dinamică diferită între segmente. Creditele acordate populației au crescut cu peste 8% în 2025, susținute în principal de segmentul ipotecar, care rămâne dominant în portofoliul băncilor.
În schimb, creditarea companiilor nefinanciare a avansat mai lent, cu aproximativ 3,5%, reflectând un mediu economic mai prudent pentru investiții și finanțări noi. Această diferență sugerează o orientare mai puternică a sistemului bancar către creditarea retail, în detrimentul finanțării sectorului productiv.
O altă caracteristică importantă a sistemului bancar românesc este ponderea ridicată a titlurilor de stat în activele totale, de peste 22%. Această expunere reflectă atât oportunitățile de randament relativ stabil, cât și rolul băncilor în finanțarea deficitului public.
În paralel, activele totale ale sistemului bancar au ajuns la aproape 1.000 de miliarde de lei, consolidând tendința de creștere din ultimii ani.
Raportul CNSM avertizează că, deși sistemul bancar rămâne solid, incertitudinile macroeconomice și fiscale pot influența calitatea activelor în perioada următoare.