Prima pagină » Sectorul bancar românesc rămâne pe profit record: 15,5 miliarde lei în 2025, dar intermedierea financiară continuă să fie sub media UE

Sectorul bancar românesc rămâne pe profit record: 15,5 miliarde lei în 2025, dar intermedierea financiară continuă să fie sub media UE

Sectorul bancar românesc rămâne pe profit record: 15,5 miliarde lei în 2025, dar intermedierea financiară continuă să fie sub media UE
sursă foto: Money | HowStuffWorks

Instituțiile de credit din România au încheiat anul 2025 cu un profit net agregat de aproximativ 15,5 miliarde de lei, potrivit Raportului anual al Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială (CNSM). Evoluția confirmă un sector bancar stabil, care a reușit să-și mențină profitabilitatea ridicată chiar și într-un mediu economic caracterizat de incertitudini și ajustări fiscale.

Rezultatul vine pe fondul creșterii veniturilor operaționale și al eficientizării activității, în timp ce cheltuielile au crescut într-un ritm mai lent, inclusiv în zona costurilor administrative. Totuși, raportul subliniază că dinamica profitului nu este uniform distribuită, iar ponderea instituțiilor care au înregistrat pierderi a crescut ușor, în special în rândul sucursalelor băncilor străine.

Venituri în creștere, taxe mai mari și presiuni pe costuri

În 2025, veniturile operaționale ale băncilor au crescut cu 6,9%, depășind ritmul cheltuielilor operaționale, care au avansat cu 4,9%. Evoluția a fost susținută de mai mulți factori, printre care creșterea veniturilor nete din dobânzi, a comisioanelor bancare și a câștigurilor din diferențe de curs valutar.

Un element important în ecuația profitabilității îl reprezintă taxa pe cifra de afaceri aplicată instituțiilor de credit, majorată în 2025 la 4% pentru băncile cu cotă de piață semnificativă. Costul total al acestei taxe este estimat la 2,1 miliarde de lei, având un impact direct asupra cheltuielilor sectorului.

În paralel, cheltuielile cu deprecierea activelor financiare au crescut semnificativ, reflectând deteriorarea calității unor portofolii de credite, în special în zona companiilor nefinanciare.

Sistem bancar stabil, dar cu vulnerabilități structurale

Din punct de vedere al indicatorilor de risc, sistemul bancar românesc rămâne încadrat în zona de stabilitate. Rata fondurilor proprii se situează la 24,4%, iar rata creditelor neperformante la 2,7%, ceea ce indică un nivel relativ redus de vulnerabilitate imediată.

Lichiditatea rămâne ridicată, iar solvabilitatea este considerată adecvată, ceea ce confirmă capacitatea băncilor de a face față șocurilor macroeconomice.

Cu toate acestea, CNSM atrage atenția asupra unor riscuri persistente, în special interconectarea ridicată cu statul prin deținerile de titluri de stat și nivelul încă redus al intermedierii financiare în raport cu economiile europene comparabile.

România rămâne codașă la intermediere financiară în UE

Unul dintre cele mai importante mesaje ale raportului vizează gradul scăzut de intermediere financiară din România. Indicatorul credite/PIB rămâne mult sub media europeană, ceea ce arată că sectorul bancar nu reușește să transforme pe deplin lichiditatea disponibilă în finanțare pentru economie.

Raportul arată că doar câteva state din UE, precum Grecia, Malta, Cipru și Lituania, înregistrează niveluri mai scăzute decât România.

În același timp, raportul credite/depozite se menține la aproximativ 67%, ceea ce confirmă existența unui exces de lichiditate în sistemul bancar, dar și o prudență ridicată în acordarea de noi împrumuturi.

Creditarea populației crește mai rapid decât cea a companiilor

Structura creditării arată o dinamică diferită între segmente. Creditele acordate populației au crescut cu peste 8% în 2025, susținute în principal de segmentul ipotecar, care rămâne dominant în portofoliul băncilor.

În schimb, creditarea companiilor nefinanciare a avansat mai lent, cu aproximativ 3,5%, reflectând un mediu economic mai prudent pentru investiții și finanțări noi. Această diferență sugerează o orientare mai puternică a sistemului bancar către creditarea retail, în detrimentul finanțării sectorului productiv.

Titlurile de stat, componentă majoră în bilanțurile băncilor

O altă caracteristică importantă a sistemului bancar românesc este ponderea ridicată a titlurilor de stat în activele totale, de peste 22%. Această expunere reflectă atât oportunitățile de randament relativ stabil, cât și rolul băncilor în finanțarea deficitului public.

În paralel, activele totale ale sistemului bancar au ajuns la aproape 1.000 de miliarde de lei, consolidând tendința de creștere din ultimii ani.

Raportul CNSM avertizează că, deși sistemul bancar rămâne solid, incertitudinile macroeconomice și fiscale pot influența calitatea activelor în perioada următoare.

Alte articole importante
Acuzațiile privind ROBOR, relansate. Piperea avertizează asupra riscurilor unei retrogradări la „junk”: băncile, fondurile de pensii și costul creditelor ar putea fi afectate
Acuzațiile privind ROBOR, relansate. Piperea avertizează asupra riscurilor unei retrogradări la „junk”: băncile, fondurile de pensii și costul creditelor ar putea fi afectate
Europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea susține că o eventuală retrogradare a României în categoria „junk” ar produce efecte în lanț asupra sistemului financiar, de la titlurile de stat și fondurile de pensii până la costurile creditelor și cursul valutar. În același timp, acesta reia acuzațiile privind presupusa manipulare a indicelui ROBOR și solicită despăgubiri din partea […]
Italia deschide ofensiva împotriva regulilor verzi din viitorul buget UE. Roma cere relaxarea condițiilor de mediu pentru accesul la fondurile europene
Italia deschide ofensiva împotriva regulilor verzi din viitorul buget UE. Roma cere relaxarea condițiilor de mediu pentru accesul la fondurile europene
Italia conduce o coaliție de state care încearcă să relaxeze regulile de mediu propuse de Comisia Europeană pentru viitorul buget multianual al Uniunii Europene, estimat la aproximativ 2.000 de miliarde de euro. Guvernul condus de Giorgia Meloni avertizează că noile condiții ecologice ar putea exclude industrii întregi de la finanțarea europeană, afectând competitivitatea economiei europene […]
România ar putea ajunge să-și vândă aurul? Scenariul „junk” care îngrijorează economiștii și explicațiile BNR privind rezerva de la Londra
România ar putea ajunge să-și vândă aurul? Scenariul „junk” care îngrijorează economiștii și explicațiile BNR privind rezerva de la Londra
O eventuală retrogradare a României în categoria „junk” ar putea forța statul să caute surse rapide de finanțare, inclusiv prin valorificarea unei părți din rezerva de aur, avertizează economistul Adrian Negrescu. BNR susține însă că păstrarea majorității lingourilor la Londra are în primul rând un rol operațional, pentru mobilizarea rapidă a activelor pe piața internațională. […]
Petrolul ar putea aduce noi scumpiri la pompă. Analiștii avertizează că tensiunile dintre SUA și Iran mențin riscul unei noi creșteri a prețurilor
Economie mondială
Petrolul ar putea aduce noi scumpiri la pompă. Analiștii avertizează că tensiunile dintre SUA și Iran mențin riscul unei noi creșteri a prețurilor
Prețul petrolului s-a retras puternic după maximele atinse în luna mai, iar șoferii au început deja să resimtă efectele prin ieftinirea carburanților. Totuși, analiștii avertizează că piața petrolului nu și-a încheiat încă perioada de volatilitate, iar noi scumpiri nu pot fi excluse. Potrivit unei analize Reuters, graficele tehnice ale petrolului indică existența a două „goluri […]
Spania propune un nou mecanism de datorie comună în UE, de 850 de miliarde de euro anual. Planul Madridului deschide o confruntare cu Germania și Olanda
Economie mondială
Spania propune un nou mecanism de datorie comună în UE, de 850 de miliarde de euro anual. Planul Madridului deschide o confruntare cu Germania și Olanda
Spania încearcă să redeschidă una dintre cele mai sensibile dezbateri economice din Uniunea Europeană, propunând un mecanism prin care Comisia Europeană să poată împrumuta anual până la 850 de miliarde de euro în numele statelor membre. Inițiativa, prezentată înaintea reuniunii miniștrilor de finanțe ai zonei euro, promite costuri mai mici de finanțare pentru țările cu […]
Unicredit: BNR ar putea începe să reducă dobânda-cheie în 2027. Inflația este așteptată să coboare spre 5,5% până la finalul anului
Macroeconomie
Unicredit: BNR ar putea începe să reducă dobânda-cheie în 2027. Inflația este așteptată să coboare spre 5,5% până la finalul anului
Analiștii Unicredit estimează că banca centrală va menține dobânda neschimbată în 2026, urmând să înceapă relaxarea politicii monetare anul viitor, pe măsură ce presiunile inflaționiste se reduc. Banca Națională a României (BNR) ar putea începe ciclul de reducere a dobânzii de politică monetară în cursul anului 2027, după ce inflația va continua să se tempereze, […]