Prima pagină » Sectorul bancar românesc rămâne pe profit record: 15,5 miliarde lei în 2025, dar intermedierea financiară continuă să fie sub media UE

Sectorul bancar românesc rămâne pe profit record: 15,5 miliarde lei în 2025, dar intermedierea financiară continuă să fie sub media UE

Sectorul bancar românesc rămâne pe profit record: 15,5 miliarde lei în 2025, dar intermedierea financiară continuă să fie sub media UE
sursă foto: Money | HowStuffWorks

Instituțiile de credit din România au încheiat anul 2025 cu un profit net agregat de aproximativ 15,5 miliarde de lei, potrivit Raportului anual al Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială (CNSM). Evoluția confirmă un sector bancar stabil, care a reușit să-și mențină profitabilitatea ridicată chiar și într-un mediu economic caracterizat de incertitudini și ajustări fiscale.

Rezultatul vine pe fondul creșterii veniturilor operaționale și al eficientizării activității, în timp ce cheltuielile au crescut într-un ritm mai lent, inclusiv în zona costurilor administrative. Totuși, raportul subliniază că dinamica profitului nu este uniform distribuită, iar ponderea instituțiilor care au înregistrat pierderi a crescut ușor, în special în rândul sucursalelor băncilor străine.

Venituri în creștere, taxe mai mari și presiuni pe costuri

În 2025, veniturile operaționale ale băncilor au crescut cu 6,9%, depășind ritmul cheltuielilor operaționale, care au avansat cu 4,9%. Evoluția a fost susținută de mai mulți factori, printre care creșterea veniturilor nete din dobânzi, a comisioanelor bancare și a câștigurilor din diferențe de curs valutar.

Un element important în ecuația profitabilității îl reprezintă taxa pe cifra de afaceri aplicată instituțiilor de credit, majorată în 2025 la 4% pentru băncile cu cotă de piață semnificativă. Costul total al acestei taxe este estimat la 2,1 miliarde de lei, având un impact direct asupra cheltuielilor sectorului.

În paralel, cheltuielile cu deprecierea activelor financiare au crescut semnificativ, reflectând deteriorarea calității unor portofolii de credite, în special în zona companiilor nefinanciare.

Sistem bancar stabil, dar cu vulnerabilități structurale

Din punct de vedere al indicatorilor de risc, sistemul bancar românesc rămâne încadrat în zona de stabilitate. Rata fondurilor proprii se situează la 24,4%, iar rata creditelor neperformante la 2,7%, ceea ce indică un nivel relativ redus de vulnerabilitate imediată.

Lichiditatea rămâne ridicată, iar solvabilitatea este considerată adecvată, ceea ce confirmă capacitatea băncilor de a face față șocurilor macroeconomice.

Cu toate acestea, CNSM atrage atenția asupra unor riscuri persistente, în special interconectarea ridicată cu statul prin deținerile de titluri de stat și nivelul încă redus al intermedierii financiare în raport cu economiile europene comparabile.

România rămâne codașă la intermediere financiară în UE

Unul dintre cele mai importante mesaje ale raportului vizează gradul scăzut de intermediere financiară din România. Indicatorul credite/PIB rămâne mult sub media europeană, ceea ce arată că sectorul bancar nu reușește să transforme pe deplin lichiditatea disponibilă în finanțare pentru economie.

Raportul arată că doar câteva state din UE, precum Grecia, Malta, Cipru și Lituania, înregistrează niveluri mai scăzute decât România.

În același timp, raportul credite/depozite se menține la aproximativ 67%, ceea ce confirmă existența unui exces de lichiditate în sistemul bancar, dar și o prudență ridicată în acordarea de noi împrumuturi.

Creditarea populației crește mai rapid decât cea a companiilor

Structura creditării arată o dinamică diferită între segmente. Creditele acordate populației au crescut cu peste 8% în 2025, susținute în principal de segmentul ipotecar, care rămâne dominant în portofoliul băncilor.

În schimb, creditarea companiilor nefinanciare a avansat mai lent, cu aproximativ 3,5%, reflectând un mediu economic mai prudent pentru investiții și finanțări noi. Această diferență sugerează o orientare mai puternică a sistemului bancar către creditarea retail, în detrimentul finanțării sectorului productiv.

Titlurile de stat, componentă majoră în bilanțurile băncilor

O altă caracteristică importantă a sistemului bancar românesc este ponderea ridicată a titlurilor de stat în activele totale, de peste 22%. Această expunere reflectă atât oportunitățile de randament relativ stabil, cât și rolul băncilor în finanțarea deficitului public.

În paralel, activele totale ale sistemului bancar au ajuns la aproape 1.000 de miliarde de lei, consolidând tendința de creștere din ultimii ani.

Raportul CNSM avertizează că, deși sistemul bancar rămâne solid, incertitudinile macroeconomice și fiscale pot influența calitatea activelor în perioada următoare.

Alte articole importante
BVB a încheiat ultima ședință de tranzacționare a săptămânii în teritoriu negativ, toți indicii bursieri înregistrând scăderi la finalul zilei de vineri
BVB a încheiat ultima ședință de tranzacționare a săptămânii în teritoriu negativ, toți indicii bursieri înregistrând scăderi la finalul zilei de vineri
Valoarea totală a tranzacțiilor la BVB s-a ridicat vineri la 66,37 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 12,4 milioane de euro, din această sumă 46,85 milioane de lei, respectiv 8,76 milioane de euro, reprezentând operațiuni cu acțiuni. Evoluția pieței a fost marcată de deprecierea principalilor indici, inclusiv a BET, indicatorul de referință pentru cele mai […]
Atacurile cibernetice se intensifică după descoperirea unor vulnerabilități PHP. Companiile și guvernele se grăbesc să își protejeze sistemele
Tehnologie
Atacurile cibernetice se intensifică după descoperirea unor vulnerabilități PHP. Companiile și guvernele se grăbesc să își protejeze sistemele
Companiile și instituțiile publice din întreaga lume au accelerat implementarea măsurilor de securitate după descoperirea unor vulnerabilități critice în PHP, un limbaj de programare utilizat pe scară largă pentru dezvoltarea site-urilor și a aplicațiilor web. În paralel, furnizorii de servicii cloud au raportat o creștere rapidă a tentativelor de exploatare a acestor defecte, numărul lor […]
România a redus deficitul bugetar la 7,8% din PIB în 2025, confirmă Eurostat. Consolidarea fiscală trebuie să continue
Macroeconomie
România a redus deficitul bugetar la 7,8% din PIB în 2025, confirmă Eurostat. Consolidarea fiscală trebuie să continue
România a încheiat anul 2025 cu un deficit bugetar de 7,8% din produsul intern brut (PIB), față de 9,2% din PIB în 2024, potrivit datelor definitive validate de Eurostat și prezentate de Ministerul Finanțelor. Reducerea de 1,4 puncte procentuale reprezintă una dintre cele mai importante ajustări înregistrate la nivelul Uniunii Europene, într-un context în care […]
Bursa de Valori București a încheiat ședința în scădere. Indicele BET s-a depreciat cu 0,76%
Piață de Capital - Fonduri
Bursa de Valori București a încheiat ședința în scădere. Indicele BET s-a depreciat cu 0,76%
Bursa de Valori București (BVB) a încheiat ședința de tranzacționare de joi pe teritoriu negativ, majoritatea indicilor principali înregistrând scăderi. Indicele BET, care urmărește evoluția celor mai lichide 20 de companii listate, a coborât cu 0,76%, până la 35.018 puncte, în timp ce BET-BK, reper utilizat pentru evaluarea performanței fondurilor de investiții în acțiuni, a […]
Bursa de Valori București a crescut cu 235% în cinci ani, cea mai mare performanță din Europa Centrală și de Est
Piață de Capital - Fonduri
Bursa de Valori București a crescut cu 235% în cinci ani, cea mai mare performanță din Europa Centrală și de Est
Bursa de Valori București (BVB) a înregistrat o apreciere de 235% în ultimii cinci ani, obținând cea mai mare creștere dintre piețele de capital din Europa Centrală și de Est. În paralel, interesul românilor pentru investiții financiare s-a intensificat, numărul conturilor de investiții ajungând la 325.000 la jumătatea anului 2026, comparativ cu numai 53.000 în […]
UE își schimbă strategia în Arctica: trei direcții prioritare pentru securitate, energie și resurse critice
Economie mondială
UE își schimbă strategia în Arctica: trei direcții prioritare pentru securitate, energie și resurse critice
Uniunea Europeană își propune să își consolideze poziția strategică în Arctica, pe fondul accelerării schimbărilor climatice și al intensificării competiției internaționale pentru accesul la noi rute comerciale și la resurse naturale. Regiunea, considerată mult timp în primul rând o prioritate de mediu, capătă o importanță tot mai mare pentru securitatea europeană, transportul maritim și aprovizionarea […]