Sectorul din agricultură care se confruntă cu cele mai mari dificultăți este apicultura românească. Acesta suferă pierderi uriașe, provocate de schimbările climatice și presiunea importurilor ieftine.
Apicultura trece prin cea mai grea perioadă din ultimele decenii. Seceta, lipsa sprijinului financiar și concurența externă au redus producția drastic în acest sector. Cu toate acestea, sectorul din agricultură în ansamblu rămâne vital. La toate acestea se adaugă TVA-ul ridicat pentru zahărul utilizat ca hrană pentru albine. Președintele Asociației Crescătorilor de Albine din România, Răzvan Coman, a declarat pentru Agerpres că pierderile depășesc 50% în anumite zone și afectează în continuare acest sector din agricultură. Mulți apicultori iau în calcul renunțarea la această meserie.
„Este un an dramatic pentru apicultură. Din toamna anului trecut, seceta a determinat lipsa polenului, iar familiile de albine au intrat slăbite în iarnă. A urmat un ger puternic în februarie și martie, care a compromis culesul la salcâm și tei. Practic, doar floarea-soarelui a mai salvat câte ceva, dar producția rămâne cu 70% mai mică față de un an bun”, a explicat Răzvan Coman.
În mod obișnuit, România producea 20.000 – 25.000 tone de miere. Din păcate, doar o treime din această cantitate a fost obținută și alte probleme afectează întreg sectorul din agricultură.
O altă dificultate pentru aceast sector din agricultură este invazia mierii ieftine importate. Produsele vin în special din China și Ucraina.
„La nivel european, piața mierii este distorsionată de aceste importuri masive. Prețul de dumping îi forțează pe apicultorii români să vândă sub costuri. Anul trecut, kilogramul de miere polifloră se producea cu 11 lei, dar trebuiau să o ofere spre vânzare cu 8-9 lei. Un preț derizoriu. O mare parte dintre apicultori a renunțat pentru că este imposibil să reziști în aceste condiții”, a avertizat liderul ACA.
O altă problemă pentru acest sector din agricutură este faptul că o parte din mierea de import își pierde eticheta de origine în Uniunea Europeană și ajunge vândută drept „produs european”.
„Rezultatele cercetărilor EFSA arată că peste 80% din mierea venită din afara UE este adulterată, dar controalele sunt insuficiente, se fac doar pe eșantioane mici, cred că undeva sub 4%”, a completat Coman.
Aceast sector din agricultură se confruntă și cu taxe mai mari față de alte sectoare. TVA-ul pentru zahărul folosit ca hrană pentru albine este de 21%.
„Am solicitat în repetate rânduri un ajutor de minimis, dar se pare că datorită condițiilor economice prin care trece România, nici măcar nu am fost băgați în seamă. Am apelat la noua guvernare și la o serie întreagă de deputați și senatori pentru a fi tratată și hrana pentru albine la fel ca furajele pentru alte specii. Este singura specie din zootehnie care folosește zahărul pentru că este singurul substitut de hrană pentru albine, dar legislația nu ține cont de această realitate”, a mai spus specialistul.
Apicultorii mai spun că acest sector de agricultură este afectat de povara TVA, evidențiind impactul fiscal asupra sectorului din agricultură.
„În momentul de față, noi plătim TVA 21% pentru hrana animalelor, plătim dublu față de ceilalți fermieri, ceea ce ne pune într-o situație și mai dificilă, deși legea spune clar că TVA la alimente pentru hrana animalelor trebuie să fie de 11% numai că în aceeași lege spune clar că zahărul are TVA de 21%, referindu-se practic la zahărul din sucuri și din alte produse, ceea ce este altceva”, a explicat Răzvan Coman.
Mulți apicultori preferă acum să vândă direct către consumatori, o strategie care poate ajuta sectorul din agricultură să supraviețuiască.
„Apicultorii preferă să își comercializeze mierea direct la târguri și prin rețele proprii, pentru că doar așa se asigură că primesc un preț corect și că produsele lor ajung la consumatori în forma naturală, fără amestecuri cu surogate venite din afară. Aici la târg mierea poate fi cumpărată la prețuri între 20 de lei și până la 50 de lei/kg”, a completat Coman.
La târgurile organizate de ACA participă apicultori din toată țara. Acest sector din agricultură, mai ales cel al mierii, aduce pe piață sortimente variate: miere de rapiță, salcâm, floarea-soarelui, dar și miere de iarbă neagră. Aceasta din urmă este foarte greu de extras, dar are proprietăți nutritive remarcabile.
Mihai Grama, apicultor din Mureș și tezaur uman viu, afirmă: „Mierea de iarbă neagră este considerată unică prin compoziția sa. Este tixotropă, adică are consistența unui gel. E foarte greu de scos din rame și mai ales să o treci printr-un filtru. E foarte multă tehnologie în spate și am investit o grămadă de bani. Mierea de iarbă neagră este bună pentru tot ce ține de funcția endocrină, de colon, infecții urinare, tranzit, glandă tiroidă. Mierea de iarbă neagră, la Congresul Apimondia din Turcia în 2022, a luat medalia de aur.”
Apicultorii atrag atenția și asupra calității produselor ieftine. Cosmin-Ionel Măndică din Slătioara a spus:
„Vă dau un exemplu, într-un supermarket, un borcan de miere se vinde cu 13,50 lei. Păi numai borcanul, capacul, eticheta, transportul și TVA-ul costă aproape atât. Cum e posibil să vinzi 900 grame de miere la prețul ăsta? Eu cred că acolo nu e miere, e un surogat.”
El a explicat și problema densității:
„Am văzut borcane de 720 ml care cică aveau doar 900 grame de miere. Matematic, e imposibil, pentru că densitatea mierii e de 1,4225. Asta înseamnă că un borcan de 720 ml ar trebui să aibă peste un kilogram. Din păcate, din China vin tot felul de substanțe fără gust și miros, amestecate cu un procent mic de miere, și apoi sunt etichetate ca origine UE.”
Asociația Crescătorilor de Albine a organizat în septembrie cea de-a 29-a ediție a Târgului Național al Mierii. Evenimentul s-a desfășurat la Băneasa și a reunit apicultori din toate regiunile. Acest important sector din agricultură a demonstrat încă o dată că poate oferi produse de calitate, chiar și în condiții dificile.