Singapore ar putea avea în câțiva ani propria „Long Island”, un proiect cu o valoare estimată la câteva miliarde de dolari.
Planul ar putea redefini peisajul urban și ar extinde considerabil teritoriul orașului-stat asiatic, marcând una dintre cele mai ambițioase investiții din istoria sa recentă.
Foto: URA.gov.sg
Parcuri inundate, pasaje subterane acoperite cu apă și străzi transformate în canale cu apă sunt detalii care, pentru statul insular cu altitudine joasă, nu reprezintă o noutate. Deși nu pun în pericol vieți omenești sau bunuri materiale, acestea sunt considerate, în contextul actual, un semnal de avertizare pentru probleme mult mai grave care se profilează la orizont.
Autoritățile locale estimează că nivelul mărilor din jur ar putea crește cu 1,15 metri până la sfârșitul acestui secol. De asemenea, în scenariul unor emisii ridicate, nivelul ar putea urca chiar la doi metri până în anul 2150. În combinație cu mareele extreme și cu furtunile puternice, nivelul apelor ar putea depăși cu până la cinci metri nivelul actual, amenințând aproximativ 30% din teritoriul Singapore, relatează Channel News Asia.
Soluția împotriva acestor amenințări îl reprezintă un proiect colosal, și anume un lanț de insule artificiale locuibile, întins pe 13 km, care să funcționeze și ca un dig de protecție pentru întreaga coastă de sud-est a țării. Cunoscut provizoriu sub numele de „Long Island”, proiectul presupune recuperarea a circa 8 km2 de teren din Strâmtoarea Singapore, o suprafață de două ori și jumătate mai mare decât renumitul „Central Park” din New York.
Ideea datează din anii ’90, însă a prins avânt în ultimii doi-trei ani. În 2023, Autoritatea de Reamenajare Urbană (URA) a prezentat o schiță inițială cu trei segmente de teren unite prin porți de maree și stații de pompare. Studiile inginerești și de mediu sunt încă în desfășurare, iar forma finală a insulelor ar putea fi modificată. Totuși, oficialitățile par hotărâte ca proiectul, într-o formă sau alta, să fie realizat în acest secol, se precizează pe site-ul oficial URA.
„Este o propunere foarte ambițioasă și o dovadă clară a modului în care Singapore ia în calcul planificarea pe termen lung pentru aproape orice inițiativă”, afirmă Adam Switzer, profesor de științe costiere la Universitatea Tehnologică Nanyang.
Proiectul merge dincolo de apărarea împotriva inundațiilor. O simplă barieră maritimă ar fi protejat coasta, dar ar fi limitat accesul populației la litoral. Astfel, URA vrea să creeze peste 20 km de noi parcuri pe malul apei și spații pentru locuințe, comerț și agrement. Specialiștii estimează că pe viitoarea Long Island s-ar putea construi între 30.000 și 60.000 de locuințe, de la zgârie-nori la ansambluri de tip „low-rise”. Într-o piață imobiliară unde terenul este extrem de scump și rar, acest lucru ar însemna o utilizare multiplă a investiției.
Astfel, proiectul ar răspunde și alte vulnerabilități geografice, și anume deficitul de apă potabilă. Deși are un climat tropical și uzine moderne de desalinizare, Singapore depinde de importurile din Malaezia pentru o parte importantă din necesar. În contextul tensiunilor politice pe această temă și al estimărilor că cererea de apă se va dubla până în 2065, autonomia este o prioritate strategică. Long Island, prin conectarea sa la țărm la ambele capete, ar crea un imens rezervor de apă dulce, captând apa pluvială care altfel s-ar vărsa în mare.
Oficialii estimează că planificarea, proiectarea și execuția proiectului vor dura câteva decenii. După recuperarea terenului, vor trece mulți ani până când acesta va fi suficient de stabil pentru construcții. Sprijinul politic pentru Long Island este ferm, guvernanții văzând proiectul ca pe o investiție pentru următorul secol, în linia viziunii fondatorului statului, Lee Kuan Yew, transmite CNN.
Extinderea teritoriului prin recuperare de terenuri nu este o noutate. Suprafața Singapore este cu 25% mai mare decât în secolul al XIX-lea, iar zona pe care va fi construită Long Island a fost ea însăși recuperată în anii ’60-’70. Totuși, procesul ridică probleme de natură politică și de mediu, necesitând, spre exemplu, aproximativ 240 de milioane de tone de nisip. Principalii exportatori regionali au impus interdicții din motive ecologice, iar Singapore explorează alternative, ca folosirea cenușii rezultate din arderea deșeurilor sau a resturilor din construcții.
Societatea de Protecție a Naturii a exprimat îngrijorări legate de impactul asupra faunei locale, inclusiv asupra crabilor potcoavă, țestoaselor hawksbill și păsărilor Malaysian plover. Cu toate acestea, opoziția publică este redusă, rezistența la inundații fiind o prioritate pentru o țară care a investit deja aproape două miliarde de dolari în îmbunătățirea sistemelor de drenaj.
Experții subliniază că Long Island este doar o parte dintr-o strategie mai amplă, care ar putea include soluții bazate pe natură, cum ar fi extinderea mangrovelor, recifelor sau construirea de recifuri artificiale. Pentru o națiune de altitudine joasă și dependentă de coastă, aceste planuri sunt vitale și trebuie să rămână permanent în centrul atenției.