Rusia susține o campanie menită să „creeze haos pe străzile Marii Britanii și ale Europei”

Rusia poartă o campanie menită să „creeze haos continuu pe străzile Marii Britanii și Europei”, potrivit șefului serviciului britanic de informații interne, MI5. Această afirmație face referire la o serie de acte de sabotaj și incendieri, evenimente cu impact major, care au avut loc în Europa de la izbucnirea războiului din Ucraina. De la distrugerea infrastructurii cablurilor submarine din Marea Baltică, până la incendierea celui mai mare mall din Varșovia sau hărțuirea unor personalități pro-ucrainene în Estonia, aceste acțiuni formează un tablou al unui război hibrid și fluid, cu un mod de operare nou, în care sute de amatori recrutați online joacă un rol important.

Un nou mod de operare: sabotajul prin amatori recrutați online

Spre deosebire de operațiunile clasice de spionaj și sabotaj, care implicau agenți profesioniști, multe dintre aceste acțiuni sunt acum realizate de amatori recrutați prin rețelele sociale, unii dintre ei nici măcar majori. Motivația lor este adesea financiară, nu patriotică. Această abordare reflectă flexibilitatea și adaptabilitatea epocii digitale, permițând recrutarea, instruirea și plata sabotorilor fără contact direct cu agenții statului rus, scrie Geopolitical Monitor.

Avantajele și riscurile războiului în „zona gri”

La nivel strategic, războiul în zona gri este atractiv pentru că permite Rusiei să acționeze cu un grad ridicat de negare și ambiguitate, evitând astfel confruntarea directă. Totuși, pe măsură ce tot mai mulți amatori sunt prinși și dezvăluie detalii despre modul în care au fost recrutați, implicarea statului rus devine tot mai evidentă. Acest fapt a determinat statele occidentale să reacționeze, prin măsuri defensive și diplomatice.

Cum au fost afectate afacerile tech-miliardarilor americani care au pariat pe Donald Trump. Impredictibilitate în loc de profituri fabuloase

22:00

Amenințarea AI îl sperie chiar și pe cofondatorul OpenAI: planul secret al miliardarului include un buncăr anti-apocalipsă

21:30

Un exemplu este inițiativa NATO „Baltic Sentry”, care urmărește să stabilească o prezență militară activă în Marea Baltică pentru a proteja infrastructura critică de sabotaj. De asemenea, administrația Biden a emis avertismente clare privind consecințele severe în cazul în care serviciile rusești ar încerca să trimită pachete explozive în America de Nord. Aceste măsuri marchează o delimitare clară a limitelor războiului în zona gri, stabilind consecințe diplomatice și de securitate acolo unde anterior nu existau.

Sabotajul cablurilor submarine din Marea Baltică

Unul dintre cele mai spectaculoase și grave tipuri de atacuri a fost sabotajul cablurilor submarine, vitale pentru comunicații și energie în regiunea Mării Baltice. Tactica folosită implică recrutarea unor terți, precum căpitani de nave comerciale, care ancorează nava în apropierea cablurilor și trag ancora pe fundul mării, deteriorând sau tăind cablurile.

Această metodă are trei avantaje majore pentru statul sponsor: costuri reduse, negare facilă a responsabilității (deteriorarea accidentală a cablurilor fiind frecventă în astfel de condiții) și impact economic semnificativ, cu costuri de reparare estimate între 5 și 150 de milioane de euro și perioade de remediere ce pot dura luni sau chiar ani.

Eforturile de contracarare și costurile războiului în zona gri

Crearea unor costuri pentru atacurile de acest tip este însă o problemă dificilă. O reacție prea dură ar putea escalada conflictul în unul convențional, iar o reacție prea slabă ar încuraja noi atacuri. De aceea, actorii din regiune încearcă să tragă la răspundere căpitanii și echipajele implicate, iar NATO a lansat în ianuarie 2025 inițiativa „Baltic Sentry”, care include desfășurarea de fregate, aeronave de patrulare și drone maritime pentru monitorizarea și protejarea infrastructurii critice.

Această forță are autoritatea de a urca la bordul navelor suspecte, de a le reține și de a aresta echipajele implicate în acte de sabotaj.

Incidente notabile

• Nord Stream (26 septembrie 2022): O explozie subacvatică face inoperabile conductele de gaze naturale Nord Stream, care leagă Germania de Rusia. Anchetele din Suedia, Danemarca și Germania au fost inconcludente, Germania sugerând implicarea unor scafandri ucraineni antrenați în Polonia.
• BCS East-West / C-Lion1 (17-18 noiembrie 2024): Două cabluri submarine sunt grav avariate în mai puțin de 24 de ore. Nava chineză Yi Peng 3, prezentă în zonă, a fost inspectată de autorități europene, dar accesul procurorului suedez a fost refuzat. Raportul final nu a putut stabili dacă a fost vorba de sabotaj intenționat sau de un accident.
• Estlink 2 (25 decembrie 2024): Conexiunea electrică între Finlanda și Estonia cade, iar echipajul navei Eagle S, suspectată a face parte din „flota umbrelă” a Rusiei, este reținut. Ancheta continuă, iar conexiunea este așteptată să fie restabilită în iulie.
• Daune cablu Letonia-Suedia (26 ianuarie 2025): Guvernul leton anunță deteriorarea unui cablu de fibră optică între Letonia și Suedia. Nava Vezhen, sub pavilion maltez, este reținută de autoritățile suedeze, dar ulterior eliberată după ce s-a exclus sabotajul.

Campania de incendii și spionaj a Rusiei în Europa: tactici, incidente și implicații

În ultimele luni, Europa a fost martora unei serii de acte de sabotaj, incendieri și spionaj care par să facă parte dintr-o campanie coordonată de „război în zona gri” desfășurată de Rusia. Această strategie presupune folosirea unor actori non-statali, recrutați adesea online, pentru a genera haos și insecuritate în societățile occidentale, fără a putea fi ușor atribuite direct statului rus.

Similar cu operațiunile de sabotaj din Marea Baltică, autoritățile ruse recurg la colaborarea cu elemente criminale, susținători ideologici sau persoane aflate în situații disperate, care să execute acte de vandalism și sabotaj. Potrivit unor investigații, recrutarea acestor „sabotori freelance” se face prin platforme online precum Telegram, ceea ce duce la operațiuni mai puțin țintite și mai puțin profesioniste.

Această abordare are mai multe avantaje pentru statul sponsor: costuri reduse de recrutare, care se face fie față în față, fie exclusiv online; costuri diplomatice minime, deoarece acești indivizi nu sunt agenți de stat și pot fi abandonați în cazul capturării; și un nivel ridicat de negare, întrucât este greu de crezut că acte mărunte de vandalism ar avea legătură cu Kremlinul în lipsa unor dovezi clare. Un succes notabil al acestei campanii a fost incendierea centrului comercial Marywilska din Polonia.

Rețea de spionaj amator în Polonia (noiembrie 2023)

Polonia a acuzat 16 străini de spionaj pentru activități desfășurate din ianuarie 2023, inclusiv monitorizarea porturilor maritime și a facilităților militare, supravegherea trenurilor care intră în Ucraina și campanii de propagandă. Toți au fost recrutați prin Telegram, plătiți în criptomonede și au beneficiat de laptopuri, telefoane, locuințe și vehicule.

Vandalism în Estonia (8 decembrie 2023)

Mașinile ministrului de interne și ale unui jurnalist estonian au fost vandalizate, iar atacuri similare au fost planificate împotriva altor critici ai invaziei ruse în Ucraina. Șapte persoane au fost condamnate, inclusiv activistul pro-rus Allan Hantsom, care a primit o pedeapsă de șase ani și jumătate. Grupul ar fi acționat la comanda GRU, care a oferit o recompensă de 10.000 de euro împărțită între participanți.

Tentativă de incendiere a unei fabrici de vopsele în Polonia (ianuarie 2024)

Un ucrainian pro-rus, „Sergei S”, recrutat pe Telegram, a fost plătit să incendieze o fabrică de vopsele, dar a fost prins în timp ce încerca să părăsească țara. Deși atacul nu a fost dus la capăt, a fost condamnat la opt ani de închisoare.

Incendierea unui magazin de bricolaj în Varșovia (14 aprilie 2024)

Un magazin mare a fost distrus de un incendiu care a cauzat pagube estimate la 840.000 de euro. Polonia a acuzat un bielorus, „Stepan K”, de incendiere, susținând că acționa la comanda serviciilor rusești de informații. Dacă va fi găsit vinovat, riscă până la 10 ani de închisoare.

Incendierea IKEA din Vilnius (9 mai 2024)

Un magazin IKEA a fost incendiat într-un caz suspect de incendiere intenționată. Autoritățile lituaniene au acuzat un adolescent ucrainean, Daniil Bardadim, de terorism. Bardadim ar fi primit un BMW vechi și 11.000 de dolari de la un grup legat de GRU, deși procurorii susțin că suspectul nu avea simpatii pro-ruse.

Incendierea centrului comercial Marywilska din Varșovia (12 mai 2024)

Un incendiu masiv a distrus centrul comercial Marywilska 44. Autoritățile poloneze au concluzionat că un grup infracțional organizat, aflat sub comanda serviciilor rusești, a fost responsabil. Acest atac ar fi legat de incendiul IKEA din Vilnius, iar Bardadim și alți patru complici, inclusiv Oleksander V., un presupus coordonator din Rusia, sunt suspecți.

Explozia pachetelor DHL (iulie 2024)

Trei pachete explozive au detonat în facilități de sortare din Leipzig, Birmingham și în apropiere de Varșovia, toate provenind din Lituania. Exploziile au declanșat incendii pe bază de magneziu, care ar fi putut doborî un avion în zbor. Operațiunea a fost considerată un test pentru atacuri viitoare asupra Canadei și SUA. Administrația Biden a avertizat Kremlinul asupra consecințelor grave în cazul unui atac transatlantic. Patru persoane au fost arestate în Polonia, iar un agent suspect, Alexander Bezrukavyi, a fost extrădat din Bosnia.

Al doilea complot cu pachete (mai 2025)

Germania a arestat trei cetățeni ucraineni suspectați că plănuiau să detoneze pachete în tranzit, fiind recrutați de serviciile rusești de informații. Incidentul arată că alegerea lui Donald Trump nu a redus intensitatea campaniei rusești de război în zona gri.