„Spirala” prăbușirii leului. Cum contribuie românii și investitorii la devalorizarea monedei naționale

Depășirea pragului de 5 lei pentru un euro a stârnit o adevărată furtună financiară și politică în România. Băncile străine pariază pe o continuare a devalorizării, investitorii fug cu banii, iar românii încep, fără să știe, să contribuie direct la deprecierea monedei naționale. Iar în spatele fenomenului nu se află o conspirație, ci o realitate economică dură: lipsa de încredere și instabilitatea politică.

De ce explodează cursul euro-leu și cum fiecare român contribuie la asta fără să știe

Între 6 și 8 mai, cursul valutar a luat-o razna: euro a crescut de la 4,97 la peste 5,12 lei și a atins un nou record istoric. Deși vineri, 9 mai, leul a recuperat marginal, depășirea pragului psihologic de 5 lei a declanșat reacții în lanț pe piețele financiare și în buzunarele românilor.

De ce se întâmplă asta? Devalorizarea leului nu este nici accidentală, nici rezultatul unei „conspirații”, cum sugerează discursurile unor politicieni, ci efectul direct al pierderii încrederii, atât a investitorilor străini, cât și a românilor. Când oamenii se tem că leul nu va mai avea aceeași valoare, își transformă economiile în euro. Iar când companiile mari fac la fel, cererea de valută explodează, iar oferta de lei rămâne fără susținere.

Eurostat: Prețurile agricole din UE revin pe creștere în 2025. Avans de 3% la poarta fermei

21:26

Un model fabricat în Romania, lider de vânzări în Marea Britanie

20:49

JP Morgan pariază pe scăderea leului. BNR arde rezerve, dar piețele reacționează la incertitudine

Potrivit unei analize Reuters publicate pe 6 mai, banca americană JP Morgan a mers oficial „long pe euro și short pe leu”, adică și-a repoziționat portofoliul mizând pe deprecierea monedei românești. Totul s-a întâmplat imediat după primul tur al alegerilor prezidențiale, în care liderul AUR, George Simion, a ieșit în frunte, un semnal perceput ca fiind negativ de piețele internaționale din cauza retoricii eurosceptice și anti-piață liberă.

În același timp, Banca Națională a României a fost forțată să intervină agresiv. Numai în aprilie, BNR a cheltuit 6,66 miliarde de euro din rezerva valutară, iar de la începutul anului, peste 13 miliarde. Totul pentru a încetini deprecierea și a asigura lichiditatea în euro din sistem. „Intrările de capital au scăzut, iar ieșirile au crescut semnificativ. BNR va căuta un echilibru, dar dobânzile vor crește”, a declarat Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al băncii centrale, pentru Hotnews.ro.

Ce urmează: credite mai scumpe, scumpiri în lanț și risc de recesiune

Pentru români, această devalorizare nu este doar o statistică financiară. ROBOR la 3 luni a urcat la 7,31%, cel mai mare nivel din ultimii trei ani, ceea ce înseamnă rate mai mari pentru milioane de oameni. Iar cei care au credite în euro simt deja diferența. Importurile devin și ele mai scumpe, de la electronice la medicamente și alimente, punând presiune pe inflație și pe puterea de cumpărare.

Instabilitatea politică amplifică totul. Pe termen lung, dacă instabilitatea continuă, BNR va fi nevoită să crească dobânda-cheie, adică economia va încetini, șomajul poate crește, iar investițiile străine se vor reduce.