STUDIU. Experiențele din apropierea morții schimbă radical percepția asupra lumii

Experiențele din apropierea morții (NDE) implică o conștientizare a unei realități dincolo de condițiile fizice, pace, bucurie și iubire necondiționată. Totodată, oamenii care trec prin astfel de momente simt că ar fi în afara corpului, au percepția morții, timpul se distorsionează pentru ei și înțeleg, brusc, totul. 

Ce sunt experiențele din apropierea morții?

Experiențele din apropierea morții, subiective, transformatoare și adesea interpretate ca mistice, apar atunci când individul se apropie, fiziologic sau psihologic, de moarte. Ele prezintă un tipar bine documentat de trăsături și de efecte ulterioare, se arată într-un studiu recent publicat de Asociația Americană de Psihologie. Caracteristici comune ale celor aflați în apropiere de final, așa cum sunt ele descrise de autorii studiului, includ pace, bucurie și iubire necondiționată. Totodată, ei simt că ar fi în afara corpului, au percepția morții. Pentru ei, timpul se distorsionează și înțeleg, brusc, totul. De multe ori, aceste experiențe includ întâlniri cu rude decedate sau cu figuri spirituale, personale sau generice. Mulți au senzația că vizitează un tărâm neobișnuit. Detaliile sunt unice pentru fiecare experiență în parte, însă autorii acestui studiu au reușit să definească o serie de trăsături comune, pe care le prezintă cei mai mulți dintre cei care s-au aflat în apropierea morții.

În lipsa unei definiții clinice sau conceptuale universal acceptate, cercetătorii și-au creat propriile definiții pentru această direcție de cercetare. 100 de cercetători și 100 de persoane care au trăit astfel de experiențe au definit NDE, prin consens, ca evenimente caracterizate de trăsături transcendente sau mistice, experiențe extracorporale, luciditate excepțională și emoții puternice. Aceste experiențe produc efecte profunde, precum reducerea fricii de moarte, sporirea spiritualității și schimbarea radicală a viziunii asupra lumii.

Cine se angajează după facultate și în ce domenii ajung, de fapt, absolvenții

16:52

ANALIZĂ

Bioboții: celulele care schimbă granițele dintre viață și moarte

15:46

Revenirea din moarte este, de fapt, destul de frecventă

În ciuda opiniei comune, NDE-urile nu sunt rare. Studii prospective arată că, în medie, 17% dintre pacienții critici raportează NDE-uri, iar un studiu mai recent, realizat în unități de terapie intensivă, arată că 15% dintre pacienți au trăit astfel de momente. Ele apar la oameni de toate vârstele, genurile, rasele, nivelurile educaționale și din toate categoriile sociale sau de statut socio-economic. Experiențele nu sunt legate de orientarea sexuală, afilierea religioasă sau țara de proveniență. Această diversitate indică faptul că NDE-urile sunt fenomene universale și independente de contextul cultural sau social.

Efecte psihologice și spirituale: scade interesul pentru câștigul material

Efectele profunde după un NDE includ diminuarea fricii de moarte, creșterea compasiunii și schimbarea valorilor personale, scrie comitetul de cercetare care a realizat acest studiu. Experiențele pot provoca și disconfort, deoarece indivizii se pot lupta să comunice experiența. Integrarea NDE-ului poate fi dificilă, mai ales dacă ar contrazice credințele anterioare ale persoanei sau valorile celor apropiați acesteia. Accesul la ajutor specializat rămâne limitat, ceea ce îi determină pe mulți să caute sprijin din diverse surse alternative.

Efectele ulterioare experienței, documentate anterior, nu sunt universale. Totuși, în mod constant, ele includ creșterea unui fel de simț al scopului, o mai profundă apreciere a vieții, creșterea stimei de sine, compasiune și altruism față de ceilalți, intuiție sporită și focalizare pe spiritualitate. De asemenea, se observă scăderea interesului pentru câștigul material sau pentru statutul social și reducerea (sau dispariția totală!) a fricii de moarte. Deși majoritatea acestor efecte par pozitive sau de dorit, NDE-urile pot genera și provocări emoționale, interpersonale și psihologice. Integrarea pe termen lung a experiențelor și efectelor lor poate dura ani de zile.

Ce se întâmplă după o experiență „mai reală decât viața”?

O provocare centrală post-NDE este asimilarea realității trăite, adesea descrisă ca „mai reală decât viața”. Mulți se confruntă cu dificultăți în procesul de revenire din starea excepțională experimentată în timpul morții clinice. Nu mai au, de asemenea, motivația să facă față trivialității percepute a vieții sau problemelor de dinaintea NDE-ului. Specialiștii au numit acest cumul de simptome drept „probleme de reintrare” și îl compară cu șocul cultural. Aceasta se poate manifesta prin pierderea sentimentului de iubire necondiționată experimentat, ceea ce poate transforma emoția în furie sau în depresie la revenirea la viață. Pentru că acești oameni, precizează sursa citată, se întorc din ceea ce părea „acasă”.

Imediat după NDE, experiențele pot include dificultăți legate de traumele fizice și emoționale cauzate de boală sau de criza medicală care a precedat NDE-ul. Persoanele care au trăit NDE pot întâmpina dificultăți în integrarea experienței cu credințele și valorile contradictorii deținute anterior. Schimbările profunde în valori, atitudini și de viziune asupra vieții pot afecta motivația pentru activități zilnice, roluri profesionale, familiale sau sociale. Adaptarea la viața cotidiană și schimbarea priorităților poate provoca tensiuni în relații, inclusiv încheierea acestora.

Mulți dintre cei reveniți la viață divorțează

Tensiunile relaționale pot apărea mai ales când experiențele NDE nu corespund așteptărilor altora. Din cauza publicității intensive și, cel mai adesea, senzaționaliste sau speculative, care li se face transformărilor pozitive după NDE, cei care au trecut prin moarte clinică sunt priviți ca niște ciudați. Pot fi ridicați, inițial, pe un piedestal și, ulterior, pot fi respinși. Mulți dintre cei reveniți din moarte pot percepe că au abilități speciale și, uneori, se simt superiori, amplificându-și izolarea și singurătatea.

O altă categorie majoră de provocări este comunicarea și împărtășirea NDE-ului cu ceilalți. Experiența este adesea „inefabilă”, dificil de descris în detaliu, imposibil de cuprins prin limbaj uman. Mulți simt o dorință intensă de a discuta experiența, dar se tem de respingere, ridiculizare sau de etichetare în sfera persoanelor cu boli mintale.

Perioada post-NDE poate include stres emoțional și șoc. O treime din dezvăluirile NDE au loc imediat sau în prima zi după experiență, când sprijinul și validarea sunt critice. Reținerea de a împărtăși experiența nu este nefondată: educația publică și medicală despre NDE rămâne limitată. Cercetările arată că mulți profesioniști din sănătate sunt familiarizați și au atitudini nominal pozitive, dar cunoștințele lor despre NDE sunt limitate. Sprijinul real și ghidarea terapeutică lipsesc, iar dezvăluirea experienței poate provoca reacții negative.

Acești oameni au nevoie de ajutor

dacă încep să povestească, mulți sunt dezamăgiți. Aproape 20% dintre dezvăluirile către profesioniștii din sănătate au fost percepute de pacienți ca negative, neplăcute sau dăunătoare. Găsirea unui sprijin sigur, suportiv și nejudicativ este o provocare majoră pentru cei care s-au întors din moarte. Reacțiile negative sau disprețuitoare la împărtășirea experienței pot amplifica alienarea și asta împiedică integrarea NDE-ului în viața individului. Acest studiu exploratoriu, realizat pe 167 de persoane cu NDE, a investigat tipurile de ajutor profesional și alte forme de sprijin de care ar avea nevoie acești oameni. 64% dintre participanți au raportat că au căutat ajutor pentru a procesa experiența, iar 78% au considerat că sprijinul primit a fost util. Intensitatea mai mare a NDE-ului și antecedentele psihologice cresc semnificativ probabilitatea de a căuta sprijin. Validarea, precum reacțiile pozitive inițiale sau sprijinul organizațiilor prietenoase, crește percepția utilității sprijinului.

Această cercetare are implicații largi, spun autorii studiului. Este utilă și pentru integrarea altor experiențe transformative, inclusiv cele induse de psihedelice, care seamănă, de altfel, destul de mult cu NDE-urile, atât în fenomenologie, cât și în ceea ce privește efectele ulterioare.