The Economist: 29 de clerici au mâncat ciuperci magice într-un experiment Johns Hopkins

Cu rezerva că autorii studiului nu oferă informații detaliate despre educația și starea generală a participanților, rezultatele sunt interesante și ar putea reprezenta o bază de pornire pentru studii viitoare. Sughra Ahmed, unul dintre participanții la experiment, a simțit pe Cel Atotputernic este un concept: iubirea. Aceste întâlniri au avut loc la Universitatea Johns Hopkins, Maryland, în cadrul unui studiu experimental care investiga „efectele psilocibinei” — ingredientul activ din ciupercile magice — „sunt trăite și interpretate de clerici religioși”. Cei 29 de participanți proveneau din diverse tradiții culturale, budism, creștinism, islam și iudaism, și erau complet „naivi psihedelic”: adică nu mai încercaseră astfel de substanțe înainte. Au luat psilocibină de două ori; a existat și un grup de control pe lista de așteptare.

Foto: Unsplash

Meta construiește un centru de date AI uriaș în Texas

21:27

Donald Trump amenință Spania cu noi tarife vamale

20:56

În top cinci momente spirituale ale vieții lor

Dimensiunea eșantionului poate fi considerată prea mică pentru un studiu științific riguros, dar rezultatele, publicate recent în Journal of Psychedelic Medicine, sunt extrem de clare: 96% dintre participanți au situat o experiență cu psilocibină în top cinci momente spirituale ale vieții lor, iar 42% au declarat că a fost cea mai profundă experiență pe care au trăit-o vreodată. (Un studiu recent din Suedia a arătat, de asemenea, că 58% dintre participanți au considerat o experiență psihedelică drept unul dintre cele mai semnificative evenimente din viața lor.) Aproape jumătate au descris călătoriile lor ca fiind „psihologic dificile”, dar niciunul nu a raportat efecte adverse grave.

Psihedelicele schimbă modul în care funcționează default mode network (DMN) din creier. Aceste părți interconectate se activează când oamenii reflectează asupra trecutului, prezentului sau viitorului transcendent. Psihedelicele dezactivează parțial DMN-ul în timp ce activează alte trasee neuronale, ceea ce permite noi moduri de gândire. Oamenii de știință explorează modul în care psilocibina ar putea ajuta la tratarea depresiei și a tulburării de stres post-traumatic.

La mai bine de un an după studiu, participanții au raportat o conexiune mai profundă cu credința, oricare ar fi fost confesiunea, și o rugăciune mai intensă. Hunt Priest, un episcopalian, spune că a simțit un curent electric pe șira spinării; acesta s-a oprit la nivelul gâtului, înainte de a exploda în afara capului său. Blocajul era „legat de modul în care predicam”: „Mă simțeam restricționat în ceea ce puteam spune”. De atunci „nu am mai privit niciodată Duhul Sfânt la fel”, spune el. Roger Joslin, tot episcopalian, spune: „Există viața mea dinaintea psihedelicelor și viața mea de după ele”.

Totuși, o asemenea spiritualitate este puțin probabil să-i încânte pe tradiționaliști. Din perspectivă tradițională, adevărata credință este rodul disciplinei și a unei minți cu claritate și limpezime, nu al drogurilor care îți răstoarnă gândurile. Unii se tem că aceste experiențe i-ar putea păcăli pe unii: cine ar mai sta într-o bancă prăfuită când ar putea zbura alături de îngeri? După cum a spus Vidt, un preot anglican: „Nu cred în Dumnezeu: Îl cunosc pe Dumnezeu. L-am experimentat”.

Universalismul, printre unele efecte colaterale

Psilocibina pare, de asemenea, să suscite un tip de universalism pe care autoritățile religioase nu-l promovează prea mult în condiții normale. Priest spune că s-a rugat ca un evreu, apoi ca un musulman; Julie Danan, o rabină, a cântat „Shalom” alături de hinduși care spuneau „Om”. „E greu de imaginat ca cineva să aibă o experiență psihedelică care l-ar face mai îngust sau mai exclusivist în credință”, spune Joslin. „Cel mai probabil, aceasta îi lărgește perspecva”, spun cercetătorii.

Susținătorii argumentează că drogurile sunt un canal către genul de lucruri mistice descrise în scripturi, precum ființele cu mai multe capete. „Întreaga Apocalipsă este o călătorie vizionară”, spune Clark-Soles, o pastoare baptistă. „Creștinismul se bazează fundamental pe o experiență mistică: învierea”.

Clark-Soles scrie acum o carte intitulată „Psihedelicele și îngrijirea sufletului: ce trebuie să știe creștinii”. Câțiva dintre participanții la studiu au înființat organizații menite să exploreze beneficiile pe care psilocibina le poate aduce credincioșilor. Priest a creat Ligare, o „societate creștină psihedelică”; rabinul Zac Kamenetz a lansat Shefa pentru a sprijini evreii; Ahmed, o imama, a fondat Ruhani pentru musulmani. Unii consideră că Religious Freedom Act ar trebui să protejeze instituțiile din America ce oferă droguri în scopuri spirituale. Asta da, chemare superioară.