STUDIU: Unul din patru angajați români, la limita burnout-ului în 2025. Presiunea muncii și dezechilibrul viață–job trag semnale de alarmă pentru 2026

Unul din patru angajați din România s-a aflat în 2025 într-o zonă de risc psihologic și burnout, în timp ce doar 30% dintre salariați au declarat un nivel ridicat de mulțumire la locul de muncă, potrivit Indexului stării de bine a angajaților români, realizat de RoCoach și Novel Research. Datele arată o piață a muncii care funcționează la limită, cu un cost emoțional ridicat pentru angajați și cu o presiune tot mai mare asupra companiilor de a menține vitalitatea oamenilor, nu doar de a-i păstra în organizație.

Studiul a fost realizat pe un eșantion de 1.000 de angajați din mediul urban, iar scorul general al indicelui a ajuns la 70,3 puncte din 100, ceea ce plasează România într-o zonă de „siguranță moderată”, dar vulnerabilă la șocuri organizaționale, schimbări de leadership și instabilitate economică.

Echilibru fragil între performanță și epuizare

Potrivit cercetării, peste 41% dintre angajați au reușit să mențină un nivel rezonabil de echilibru profesional, însă această stabilitate este una fragilă. Aproximativ 25% dintre respondenți se află într-o zonă de risc accentuat, expuși epuizării psihice și scăderii performanței, în timp ce doar trei din zece angajați declară o stare autentică de satisfacție, caracterizată prin relații sănătoase la locul de muncă, autonomie, claritate a rolului și percepția corectitudinii.

Cum funcționează „cârtița” gigantică, tehnologia chinezească de ultimă oră folosită în premieră în România pentru a fora tunelul Autostrăzii Sibiu–Pitești

19:57

Xpeng își propune să livreze până la 600.000 de mașini în 2026

18:09

Analiza evidențiază faptul că starea de bine nu este percepută ca un beneficiu opțional, ci ca un rezultat direct al modului în care este organizată și condusă compania. Diferențele de wellbeing nu sunt întâmplătoare, ci țin de poziția ierarhică, vechimea în organizație, domeniul de activitate și regulile formale și informale care guvernează mediul de lucru.

Pe măsură ce angajații acumulează vechime, nivelul de satisfacție tinde să scadă de la „excelent” la „bine”, fiind însoțit de o creștere a tensiunilor persistente. Organizațiile reușesc să transforme entuziasmul inițial în stabilitate, dar întâmpină dificultăți în menținerea energiei și a sensului pe termen lung.

Cine sunt cei mai mulțumiți și cine resimte cel mai mult presiunea

Datele arată diferențe clare între categorii. În 2025, bărbații au raportat o satisfacție mai mare la locul de muncă, iar segmentul de vârstă 18–29 de ani este cel mai mulțumit. Cele mai ridicate niveluri de satisfacție au fost înregistrate în comerț și vânzări, servicii bancare și sănătate, precum și în sectorul ONG.

La polul opus, angajații din IT&C și administrația publică au raportat cele mai scăzute niveluri de satisfacție, semn că presiunea operațională, birocrația și ritmul accelerat al schimbărilor pot afecta semnificativ echilibrul psihologic.

Specialiștii subliniază că șeful direct este un factor determinant al stării de bine, aproape o cincime dintre respondenți indicând relația cu managerul ca element-cheie în percepția asupra muncii.

Principalele surse de epuizare identificate în 2025

Studiul evidențiază patru cauze majore ale epuizării profesionale. Volumul mare de muncă a fost menționat de 23,3% dintre respondenți, presiunea constantă a termenelor limită de 19,6%, lipsa echilibrului dintre viața personală și cea profesională de 16,4%, iar absența feedbackului de 9,1%.

Aceste elemente creează un climat de tensiune continuă, în care angajații compensează prin efort personal lipsa de claritate, echitate și autonomie din structura organizațională. Potrivit experților RoCoach, România nu se confruntă cu o populație activă complet epuizată, ci cu un sistem care funcționează cu un cost emoțional ridicat.

Provocarea anului 2026: vitalitatea angajaților, nu doar retenția

Reprezentanții RoCoach subliniază că, în 2026, miza pentru companii nu mai este strict păstrarea angajaților, ci menținerea energiei și capacității lor de a crea valoare. Un angajat care rămâne într-o organizație, dar își pierde motivația și vitalitatea, devine mai puțin productiv și mai vulnerabil la erori și demotivare.

La rândul său, Novel Research arată că percepția angajaților asupra muncii este tot mai mult legată de corectitudine, respect, autonomie și relația cu managementul, nu de beneficii punctuale. Limbajul utilizat de respondenți indică o uzură organizațională și o nevoie accentuată de echitate și demnitate în muncă.

Indexul Employee Wellbeing 2025 este construit pe cinci dimensiuni fundamentale: claritate, autonomie, recunoaștere, echitate și relații umane. Fiecare dimensiune este evaluată pe o scară de la 0 la 100, iar scorul final reflectă calitatea globală a experienței profesionale. Instrumentul are o validare psihometrică solidă, ceea ce îi conferă relevanță pentru analiza tendințelor din piața muncii.

Datele au fost colectate în perioada noiembrie–decembrie 2025, prin interviuri online, iar concluziile indică un mediu profesional aflat într-un echilibru fragil, cu presiuni crescute asupra sănătății psihice și a sustenabilității pe termen lung a performanței organizaționale.