Guvernul a aprobat bugetul pe 2026. Cum vor fi împărțiți banii publici (VIDEO)

Guvernul României a aprobat bugetul pe 2026, care urmează să fie transmis Parlamentului pentru dezbatere și aprobare.

Legea bugetului de stat stabilește modul în care vor fi distribuite resursele financiare ale țării în acest an. Proiectul bugetar include alocări pentru principalele domenii de interes public, ca sănătatea, educația, infrastructura și apărarea, precum și măsuri menite să susțină creșterea economică.

Cum arată bugetul pe 2026 după ce a fost adoptat în Guvern. Care sunt principalele alocări

UE redeschide disputa privind taxarea profiturilor companiilor din energie. Șase state europene cer o soluție la nivelul Uniunii

11:48

Activele mai multor companii occidentale, transferate unei firme rusești

10:02

Guvernul a aprobat legea bugetului de stat pentru anul 2026 în cadrul unei ședințe programate joi seară, la ora 20:15. Aceasta a fost convocată după mai multe amânări succesive cauzată de vizita în România a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

La capătul a mai bine de două ore de discuții, Executivul a aprobat legea bugetului de stat pentru anul 2026. De asemenea, a fost adoptată și o hotărâre prin care salariul minim brut pe economie va crește cu 6,8% începând cu 1 iulie, urmând să ajungă la 4.325 de lei, potrivit gov.ro.

În cadrul aceleiași ședințe a fost decisă și continuarea schemei de sprijin pentru transportatori, prin care aceștia vor primi compensații pentru majorarea prețului la motorină, pentru carburantul cumpărat până la sfârșitul anului.

Anunțul a fost făcut de premierul Ilie Bolojan:

„Bugetul de stat a fost adoptat într-o perioadă complicată având în vedere turbulențele pe piețele externe. Am propus un buget echilibrat, care are câteva provocări. Una din cele mai importante a fost să reducem deficitul bugetar. Reintrăm în traiectoria pe care România și-a asumat-o acum 3-4 ani de zile pentru reducerea deficitului, după derapajul din anii trecuți”, a declarat premierul Ilie Bolojan joi seară, într-o conferință de presă ținută la Palatul Victoria.

Ce măsuri s-au luat în calcul la prognoza cheltuielilor

Guvernul a oferit o serie de clarificări referitoare la proiectul de buget pentru anul 2026. Acesta se bazează pe următorul cadru macroeconomic:

• creșterea economică este prognozată la 1,0%;
• Produsul Intern Brut (PIB) în prețuri curente este estimat la 2.045,2 miliarde lei, cu un deflator de 6,1%;
• câștigul salarial mediu net lunar se preconizează că va crește cu 5,5%;
• inflația este așteptată să scadă, atingând o rată medie anuală de 6,5%.

Principalele obiective ale construcției bugetare vizează consolidarea sustenabilității finanțelor publice, menținerea unui ritm susținut al investițiilor publice, asigurarea predictibilității sistemului fiscal și relansarea economică prin măsuri de sprijin pentru întreprinderile mici și mijlocii și pentru mediul de afaceri.

Veniturile totale ale bugetului general consolidat sunt estimate la 736,5 miliarde lei, iar cheltuielile sunt prognozate la 864,3 miliarde lei, reprezentând 42,3% din PIB. Deficitul bugetar este estimat la 127,7 miliarde lei, echivalentul a 6,2% din PIB.

Va fi prelungită schema de sprijin pentru transportatori

Șeful Executivului a precizat că o altă dificultate a fost menținerea procesului de reducere a deficitelor, fără a diminua însă bugetele destinate investițiilor.

„Este un an de final de perioadă de absorbție, PNRR se închide la final de august, practic anul acesta bugetele de investiții vor fi mai mari decât anul trecut, componentele care țin de PNRR, de 10 mld euro, la care se adaugă cofinanțările și celorlalate componente care țin de SAFE”, a explicat premierul.

De asemenea, prim-ministrul a subliniat că o altă provocare o reprezintă diminuarea cheltuielilor publice. El a amintit că pachetul de reformă administrativă prevede o reducere de aproximativ 10% a acestor costuri și a admis că aplicarea măsurii nu va fi ușoară.

„Va fi o provocare să reducem aceste cheltuieli. Trebuie să ne reducem pe fond cheltuielile de funcționare ale statului în așa fel încât sumele eliberate să fie direcționate către serviciile de bază sau către investiții”.

Potrivit lui Ilie Bolojan, proiectul Legii bugetului mai include și o componentă importantă dedicată relansării economice.

„Acest buget asigură un sistem în care avem predictibilitate în zona economică, iar prin pachetul de relansare și cel de simplificare administrativă putem să creăm condiții pentru reașezarea economiei pe baze solide”, a spus premierul.

În același context, Ilie Bolojan a anunțat și prelungirea schemei de sprijin pentru transportatori. Nivelul compensării va fi majorat la 0,85 de bani, astfel încât scumpirile la combustibil suportate de transportatori să fie parțial acoperite prin continuarea acestei măsuri.

Ce vizează reforma din domeniul mediului

Tot în ședința de guvern a fost adoptată și ordonanța privind debirocratizarea, care include trei direcții principale de reformă: investițiile de mari dimensiuni, domeniul mediului și securitatea la incendii.

„La investiții mari avem o comisie pentru examinarea investițiilor străine. Suntem în situația în care am ridicat pragul la 5 milioane de euro, deci vor fi mult mai puține companii care vor trece pe la comisie. Am clarificat care sunt domeniile sensibile. A fost redus termenul de avizare substanțial”, a declarat Bolojan.

În reforma din domeniul mediului, principalele modificări vizează reducerea unor termene procedurale. Acestea se referă atât la depunerea documentelor, cât și la emiterea deciziilor de încadrare. În același timp, va fi implementat un sistem informatic care va permite transmiterea documentației în format digital.

În ceea ce privește securitatea la incendiu, autoritățile vor introduce o procedură de avizare mai rapidă. Aceasta va fi bazată pe evaluarea riscurilor. Obligația obținerii avizului a fost eliminată pentru categoriile considerate cu risc scăzut. În plus, întârzierile în emiterea documentelor de către angajații inspectoratelor vor putea duce la sancțiuni disciplinare. Toată documentația va fi depusă exclusiv în format electronic.

Bugetul pe 2026: Alocări mai mari pentru apărare și ordine publică

Ministerul Apărării Naționale se numără și în 2026 printre instituțiile care primesc cele mai mari sume din bugetul de stat. Pentru această instituție sunt prevăzute credite bugetare de 49,3 miliarde de lei, cu aproximativ 16% mai mult decât anul anterior, în timp ce creditele de angajament se ridică la 112 miliarde de lei.

La Ministerul Afacerilor Interne bugetul total ajunge la 35,4 miliarde de lei, înregistrând o majorare de 3,8%. În același timp, creditele de angajament sunt stabilite la 36,2 miliarde de lei.

Cât vor primi transporturile, educația și agricultura

Pentru Ministerul Transporturilor și Infrastructurii sunt programate credite bugetare de peste 42 de miliarde de lei. Suma este ușor mai mică decât cea alocată în 2025, cu o scădere de 3,66%, însă creditele de angajament depășesc 109,9 miliarde de lei.

În cazul Ministerul Educației și Cercetării, bugetul ajunge la 64,7 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de 5,78% față de anul precedent. Creditele de angajament sunt estimate la 65,2 miliarde de lei.

De asemenea, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale beneficiază de 27,7 miliarde de lei sub formă de credite bugetare, cu aproximativ 5% mai mult decât anul trecut. Creditele de angajament cresc însă mult mai puternic, până la 43,7 miliarde de lei, înregistrând un avans de 65%, ceea ce sugerează pregătirea unor proiecte ample pentru perioada următoare.

Reduceri bugetare la muncă, sănătate și dezvoltare

Proiectul de buget arată și scăderi ale alocărilor pentru unele ministere. Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale are prevăzute credite bugetare de 91,8 miliarde de lei. Suma este cu 7,5% mai mică decât cea din 2025.

La Ministerul Sănătății, creditele bugetare scad la 22,8 miliarde de lei. Reducerea este de aproximativ 13%. În schimb, creditele de angajament cresc la 31,1 miliarde de lei. Acest lucru indică investiții planificate pentru perioada următoare.

Și Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației înregistrează o scădere a plăților efective. Creditele bugetare ajung la 22,8 miliarde de lei, cu 20% mai puțin. Totuși, creditele de angajament cresc puternic. Acestea ajung la 39,2 miliarde de lei, în creștere cu 67%.