Subvențiile din Ungaria curg spre Transilvania de ani de zile, dar până recent traseul lor era neclar. Un raport detaliat, publicat de Transtelex arată acum cifre, hărți și exemple.
Sociologul Tamás Kiss și jurnalistul Zoltán Sipos au prezentat rezultatele la cafeneaua Planetarium din Cluj-Napoca. Concluzia lor este că majoritatea fondurilor ajung la elite urbane, instituții religioase, fundații apropiate de UDMR și grupuri media loiale politic, în timp ce zonele rurale primesc foarte puțin.
În anul 2020, guvernul Ungariei a alocat 826 milioane de euro pentru afacerile maghiare din afara granițelor. Aproape 69% din această sumă a intrat în Transilvania, ceea ce înseamnă circa 640 de euro pe cap de locuitor. Din total, 54% a mers către construcții și renovări, iar 26% pentru costuri de funcționare. Peste 40% din fonduri au revenit organizațiilor religioase, iar o parte semnificativă Universității Sapientia. În sport, doar Sepsi OSK și FK Csíkszereda au primit câte 30 de milioane de euro fiecare.
Raportul politicii de sprijin este prima cercetare care oferă o imagine completă a fluxurilor financiare. Sociologul Tamás Kiss și Zoltán Sipos au analizat legi contabile, baza de date a Fondului Bethlen Gábor și interviuri cu actori instituționali. O hartă interactivă arată exact unde au ajuns banii, până la nivel de localitate. Utilizatorii pot selecta Cluj-Napoca, Miercurea Ciuc sau sate mici pentru a vedea sumele primite și tipurile de proiecte.
Cei mai mari beneficiari ai subvențiilor din Ungaria sunt instituțiile religioase, care au primit aproape 40% din total. Doar Episcopia Reformată din Ardeal a atras 192 milioane de euro într-un deceniu. Universitatea Sapientia a primit peste 160 milioane de euro, bani care au finanțat clădiri, laboratoare și biblioteci. Fundațiile apropiate politic au beneficiat de peste 30 milioane de euro, iar presa maghiară din Transilvania a fost restructurată printr-o finanțare de aproape 15 milioane de euro.
Sportul a fost un alt mare câștigător al subvențiilor din Ungaria. Cluburile Sepsi OSK și FK Csíkszereda au primit fiecare peste 30 milioane de euro. Academia de hochei din Ținutul Secuiesc a fost sprijinită cu aproape 19 milioane de euro. Au fost construite stadioane, săli de hochei și centre de pregătire. Cultura a primit mult mai puțin: de exemplu, proiectul Legendarium a atras doar 7 milioane de euro.
Cluj-Napoca a atras peste 60% din resurse, fiind sediul celor mai mari instituții beneficiare. Sapientia, Fundația Iskola, organizațiile religioase și presa maghiară centralizată operează de aici. Regiunea Secuimii ocupă locul doi, dar fondurile au mers cu precădere spre centrele județene. Partium și zonele rurale sunt slab finanțate: în 2021 au primit doar 7% din total. Organizațiile din sate au accesat în total doar 4% din fonduri.
Fondul Bethlen Gábor funcționează pe bază de aplicații, dar criteriile nu sunt publice. „Sunt suficiente dosare la nivel de compunere pentru clasa a patra”, a declarat Zoltán Sipos. Deciziile sunt influențate de contacte politice mai mult decât de valoarea proiectelor. Comitetul formal are trei membri, dar aprobările mari trec direct prin cabinetul premierului.
Sociologul Tamás Kiss a numit fenomenul „competiția loialității”. Instituțiile concurează nu prin proiecte solide, ci prin relații politice. Sistemul a dus la concentrare excesivă a resurselor, la dependență față de Budapesta și la excluderea multor organizații mici. În plus, subvențiile Ungaria dau impresia falsă că sprijinul guvernului de la Budapesta este singurul care întreține comunitatea, deși fondurile statului român sunt mult mai mari.
Mișcarea pentru o Transilvanie Mai Egală a avansat șapte principii pentru o reformă. Printre ele: transparență totală, criterii publice, obiective clare, sprijinirea grupurilor defavorizate, ruperea monopolului RMDSZ, libertate mediatică și investiții în cunoștințe, nu doar capital.