Supravegherea angajaților. Câte firme stau cu ochii pe personal și ce metode folosesc

Supravegherea angajaților este folosită de aproximativ o treime dintre companiile din Regatul Unit pentru a urmări activitatea personalului, inclusiv emailuri și navigarea pe web.

Creșterea supravegherii angajaților la locul de muncă

Conform unui sondaj național realizat de Chartered Management Institute (CMI), firmele private sunt cele mai predispuse să folosească supravegherea angajaților. Aproximativ unul din șapte angajatori înregistrează sau analizează activitatea pe ecran. Cercetarea a fost realizată pe baza răspunsurilor a sute de manageri britanici.

În 2023, mai puțin de o cincime dintre angajați considerau că sunt monitorizați, arată datele Information Commissioner’s Office (ICO). Aproximativ o treime dintre manageri afirmă că organizațiile lor monitorizează activitatea online pe dispozitivele deținute de angajator. Cu toate acestea, proporția reală ar putea fi mai mare, mulți declarând că nu știu ce metode de supraveghere folosesc firmele.

UE redeschide disputa privind taxarea profiturilor companiilor din energie. Șase state europene cer o soluție la nivelul Uniunii

11:48

Activele mai multor companii occidentale, transferate unei firme rusești

10:02

Motivele supravegherii angajaților

Majoritatea sistemelor de supraveghere a angajaților urmăresc prevenirea riscurilor interne și protejarea informațiilor sensibile. Ele detectează și scăderile de productivitate. Totuși, trendul provoacă nemulțumiri, iar un număr semnificativ de manageri consideră că aceste practici afectează încrederea și intimitatea personală.

Un manager dintr-o companie de asigurări, care dezvoltă sisteme AI pentru monitorizarea ecranelor angajaților, a declarat pentru TheGuardian că experiența este „deranjantă”.

Tehnologiile de monitorizare

Un furnizor de sisteme pentru supravegherea angajaților oferă raportări despre „timp inactiv”, „urmărirea productivității angajaților” și utilizarea AI sau social media neaprobate. Sistemele oferă „insight-uri în timp real despre comportamentul angajaților, inclusiv capturi de ecran, înregistrări, tastări și utilizarea aplicațiilor”.

În răspuns la aceste descoperiri, ICO a subliniat că angajatorii trebuie să informeze angajații despre natura, amploarea și motivele monitorizării. Supravegherea excesivă „poate afecta intimitatea persoanelor, mai ales în regim de lucru de acasă”. Din acest motiv, autoritatea a avertizat că va „interveni dacă este necesar”.

Cazuri de firme care au folosit supravegherea angajaților

ICO a oprit anul trecut compania Serco să folosească recunoaștere facială și scanare de amprente pentru a monitoriza prezența angajaților în centre de agrement. CMI a menționat că monitorizarea verifică dacă angajații nu accesează conținut inadecvat. Petra Wilton, director de politică la CMI, a spus că

„dacă se folosește, angajatorii trebuie să fie transparenți, altfel vor apărea probleme majore de protecție a datelor”.

HSBC a planificat instalarea a 1.754 de camere de supraveghere și cititoare biometrice pentru acces. PwC a introdus un sistem de tip „semafor” care verifică prezența angajaților la birou folosind date de la swipe-uri și conexiuni wifi. Un purtător de cuvânt PwC a afirmat că sistemul „este acceptat de majoritatea angajaților”.

Percepția angajaților

Un fost angajat din transport public, care a dorit să rămână anonim, a descris monitorizarea online ca „intruzivă și chiar hărțuire”.

„A început cu supravegherea și s-a terminat cu plecarea mea, fiind extrem de frustrat”, a declarat acesta.

Aproximativ unul din șase manageri a spus că ar căuta alt loc de muncă dacă organizația ar începe monitorizarea online pe dispozitivele de lucru.

Metodele folosite cel mai frecvent

Dintre managerii care știu că organizația lor se ocupă cu supravegherea angajaților, 35% monitorizează emailurile. Cele mai populare metode includ urmărirea timpului de logare și de logoff, precum și accesul la sistem. Studiul a arătat că 53% dintre manageri susțin monitorizarea activității online pe dispozitivele angajaților. 42% dintre aceștia se opun, invocând pierderea încrederii, lipsa creșterii performanței și riscul de abuz sau judecăți nedrepte.