Prima pagină » Taxa suplimentară pe tranzacții bancare, respinsă ferm de CPBR și Confederația Concordia

Taxa suplimentară pe tranzacții bancare, respinsă ferm de CPBR și Confederația Concordia

Taxa suplimentară pe tranzacții bancare, respinsă ferm de CPBR și Confederația Concordia
Fotografii: Shutterstock

Propunerea de a se introduce taxa suplimentară pe tranzacții bancare a fost respinsă cu fermitate de Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR) și Confederația Patronală Concordia.

Cele două organizații avertizează asupra efectelor negative pe termen lung pe care le-ar putea avea o astfel de măsură și subliniază că aceasta poate agrava evaziunea fiscală, crește economia subterană și poate încetini digitalizarea serviciilor financiare în România.

CPBR Și Concordia resping taxa pe tranzacții bancare

Taxa suplimentară pe tranzacții bancare, respinsă ferm de CPBR și Confederația Concordia

Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR) și Confederația Patronală Concordia critică ferm planurile de introducere a unei taxe suplimentare pe tranzacțiile bancare, considerând că o astfel de măsură reprezintă o soluție superficială și contraproductivă. Deși pare să aducă venituri rapide la buget, propunerea riscă să provoace consecințe economice și sociale negative pe termen lung, se arată într-un comunicat semnat de reprezentanții celor două organizații,.

„Este un nou exemplu de abordare superficială a unor aspecte complexe, care induc iluzia unor beneficii bugetare pe termen scurt, dar care, în realitate, generează efecte economice şi sociale nedorite, negative, pe termen lung. În acest context, respingem cu fermitate intenţia de introducere a unei taxe pe tranzacţiile bancare, precum şi a oricărei alte taxe cu impact asupra sistemului bancar, având în vedere implicaţiile economice şi sociale negative”, se arată în comunicat.

Printre efectele nedorite identificate se numără creșterea utilizării numerarului, care favorizează evaziunea fiscală și extinderea economiei subterane, precum și orientarea consumatorilor spre deschiderea de conturi în străinătate sau spre platforme financiare cu risc ridicat, cum ar fi cele cripto sau cele neautorizate. Totodată, se anticipează o presiune suplimentară asupra inflației deja ridicate.

„În contextul unei situaţii bugetare critice cu care se confruntă România, care atrage necesitatea luării de măsuri radicale, atragem atenţia că este necesar să fie respectate principiile economice de bază şi să se adreseze cauzele fundamentale ale problemelor, prin măsuri sustenabile şi echilibrate, nu prin măsuri hazardate şi populiste”, au transmis reprezentanții CPBR și Concordia. Ei subliniază că orice reformă fiscală trebuie să fie predictibilă și eficientă, încurajând digitalizarea administrației și colectarea corectă a taxelor, în locul introducerii unor impozite ad-hoc care afectează contribuabilii onești.

Taxa pe tranzacții bancare ar crește numărul plăților cu cash

Experiența ultimilor ani arată că astfel de taxe speciale au dus doar la povara suplimentară a companiilor și consumatorilor, fără beneficii reale pentru buget, creând mai degrabă blocaje și risipă de resurse. În plus, taxarea tranzacțiilor bancare ar putea diminua și mai mult gradul de bancarizare al populației, care este oricum cel mai scăzut din Europa, încetinind investițiile în infrastructura de plăți electronice și sabotând eforturile de digitalizare ale statului (e-factura, e-TVA, SAF-T).

Printre alte riscuri identificate de CPBR și Concordia se numără:

  • Creșterea evaziunii fiscale și a economiei informale prin migrarea către plăți în numerar;
  • Competitivitate neloială pentru băncile românești și dificultăți în controlul fluxurilor financiare, datorate deschiderii de conturi în străinătate;
  • Expunerea consumatorilor la riscuri majore prin folosirea platformelor financiare neautorizate sau de tip cripto;
  • Amplificarea inflației prin costuri suplimentare adăugate prețului bunurilor și serviciilor;
  • Povara suplimentară pe umerii categoriilor vulnerabile, având în vedere că plățile sociale se realizează în principal prin transferuri bancare;
  • Creșterea costurilor serviciilor bancare, reflectând atât taxele noi, cât și costurile administrative ale plăților în numerar;
  • Încetinirea procesului de modernizare economică, în contradicție cu obiectivele naționale de digitalizare și adoptare a serviciilor financiare moderne.

Aceste observații coincid cu avertismentele Comisiei Europene referitoare la măsuri similare adoptate anterior în Slovacia, care au generat efecte adverse comparabile.

În concluzie, CPBR și Concordia pledează pentru politici fiscale echilibrate și sustenabile, care să susțină dezvoltarea economică și să consolideze încrederea în sistemul financiar românesc, evitând măsurile care riscă să destabilizeze acest echilibru.

Alte articole importante
Presiunea economică nu mai lovește doar firmele mici. Val de insolvențe în economia românească. Tot mai multe companii mari intră în colaps, iar semnalele pentru următoarele luni sunt îngrijorătoare
Companii
Presiunea economică nu mai lovește doar firmele mici. Val de insolvențe în economia românească. Tot mai multe companii mari intră în colaps, iar semnalele pentru următoarele luni sunt îngrijorătoare
Economia României traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimii ani, iar primele date centralizate după trimestrul întâi din 2026 indică o deteriorare accentuată a mediului de afaceri. Dacă în trecut problemele financiare afectau în principal companiile mici și mijlocii, acum dificultățile au ajuns și la firmele mari, cu sute de angajați, afaceri de […]
Piața media din România continuă să crească. Publicitatea online trage industria spre un nou record. Industria media a depășit 838 de milioane de euro în 2025
Macroeconomie
Piața media din România continuă să crească. Publicitatea online trage industria spre un nou record. Industria media a depășit 838 de milioane de euro în 2025
Piața media din România a înregistrat o nouă creștere în 2025, ajungând la o valoare netă de 838 de milioane de euro, potrivit datelor prezentate în raportul anual Media Fact Book 2026. Comparativ cu anul precedent, avansul a fost de 5,4%, confirmând tendința pozitivă a industriei de publicitate și media, chiar și într-un context economic […]
Energia apasă tot mai greu pe economie. România are cel mai ridicat cost al electricității raportat la puterea de cumpărare
Macroeconomie
Energia apasă tot mai greu pe economie. România are cel mai ridicat cost al electricității raportat la puterea de cumpărare
Prețurile la energie continuă să reprezinte una dintre cele mai mari provocări pentru economia românească, iar efectele se resimt atât în industrie, cât și în bugetele gospodăriilor. Un nou semnal de alarmă vine din partea lui Volker Raffel, președintele Federației Asociației Companiilor de Utilități din România (ACUE) și CEO al E.ON România, care susține că […]
Miza uriașă din spatele unei decizii puțin observate: finanțarea infrastructurii energetice europene se schimbă
Macroeconomie
Miza uriașă din spatele unei decizii puțin observate: finanțarea infrastructurii energetice europene se schimbă
România nu se află printre actorii principali ai disputei care se conturează la nivel european privind finanțarea infrastructurii energetice, însă decizia statelor membre de a reduce contribuțiile planificate pentru proiectele comune de rețea ar putea influența pe termen lung și dezvoltarea sistemului energetic regional. În centrul negocierilor se află miliarde de euro necesare pentru extinderea […]
România coboară puternic în topul competitivității globale: pierdere de 12 poziții în clasamentul IMD 2026
Macroeconomie
România coboară puternic în topul competitivității globale: pierdere de 12 poziții în clasamentul IMD 2026
România a înregistrat o scădere semnificativă în cel mai recent clasament al competitivității economice globale realizat de Institutul pentru Management și Dezvoltare (IMD) din Lausanne, coborând 12 poziții și ajungând pe locul 61 din 70 de economii analizate. Evoluția marchează o deteriorare vizibilă a poziției țării în raport cu economii comparabile din regiune și ridică […]
Brașovul și Clujul domină în continuare România urbană. Constanța urcă pe podium într-un context în care „orașul echilibru” câștigă teren
Macroeconomie
Brașovul și Clujul domină în continuare România urbană. Constanța urcă pe podium într-un context în care „orașul echilibru” câștigă teren
Brașovul și Clujul-Napoca își păstrează pozițiile de lider în topul celor mai atractive orașe din România pentru locuire, potrivit Indexului de Atractivitate Urbană 2026 realizat de Institutul pentru Orașe Vizionare. În același timp, Constanța urcă pe locul al treilea, consolidând un podium dominat de centre urbane cu profil economic și turistic puternic. Clasamentul general al […]