Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR) și Confederația Patronală Concordia critică ferm planurile de introducere a unei taxe suplimentare pe tranzacțiile bancare, considerând că o astfel de măsură reprezintă o soluție superficială și contraproductivă. Deși pare să aducă venituri rapide la buget, propunerea riscă să provoace consecințe economice și sociale negative pe termen lung, se arată într-un comunicat semnat de reprezentanții celor două organizații,.
„Este un nou exemplu de abordare superficială a unor aspecte complexe, care induc iluzia unor beneficii bugetare pe termen scurt, dar care, în realitate, generează efecte economice şi sociale nedorite, negative, pe termen lung. În acest context, respingem cu fermitate intenţia de introducere a unei taxe pe tranzacţiile bancare, precum şi a oricărei alte taxe cu impact asupra sistemului bancar, având în vedere implicaţiile economice şi sociale negative”, se arată în comunicat.
Printre efectele nedorite identificate se numără creșterea utilizării numerarului, care favorizează evaziunea fiscală și extinderea economiei subterane, precum și orientarea consumatorilor spre deschiderea de conturi în străinătate sau spre platforme financiare cu risc ridicat, cum ar fi cele cripto sau cele neautorizate. Totodată, se anticipează o presiune suplimentară asupra inflației deja ridicate.
„În contextul unei situaţii bugetare critice cu care se confruntă România, care atrage necesitatea luării de măsuri radicale, atragem atenţia că este necesar să fie respectate principiile economice de bază şi să se adreseze cauzele fundamentale ale problemelor, prin măsuri sustenabile şi echilibrate, nu prin măsuri hazardate şi populiste”, au transmis reprezentanții CPBR și Concordia. Ei subliniază că orice reformă fiscală trebuie să fie predictibilă și eficientă, încurajând digitalizarea administrației și colectarea corectă a taxelor, în locul introducerii unor impozite ad-hoc care afectează contribuabilii onești.
Taxa pe tranzacții bancare ar crește numărul plăților cu cash
Experiența ultimilor ani arată că astfel de taxe speciale au dus doar la povara suplimentară a companiilor și consumatorilor, fără beneficii reale pentru buget, creând mai degrabă blocaje și risipă de resurse. În plus, taxarea tranzacțiilor bancare ar putea diminua și mai mult gradul de bancarizare al populației, care este oricum cel mai scăzut din Europa, încetinind investițiile în infrastructura de plăți electronice și sabotând eforturile de digitalizare ale statului (e-factura, e-TVA, SAF-T).
Printre alte riscuri identificate de CPBR și Concordia se numără:
- Creșterea evaziunii fiscale și a economiei informale prin migrarea către plăți în numerar;
- Competitivitate neloială pentru băncile românești și dificultăți în controlul fluxurilor financiare, datorate deschiderii de conturi în străinătate;
- Expunerea consumatorilor la riscuri majore prin folosirea platformelor financiare neautorizate sau de tip cripto;
- Amplificarea inflației prin costuri suplimentare adăugate prețului bunurilor și serviciilor;
- Povara suplimentară pe umerii categoriilor vulnerabile, având în vedere că plățile sociale se realizează în principal prin transferuri bancare;
- Creșterea costurilor serviciilor bancare, reflectând atât taxele noi, cât și costurile administrative ale plăților în numerar;
- Încetinirea procesului de modernizare economică, în contradicție cu obiectivele naționale de digitalizare și adoptare a serviciilor financiare moderne.
Aceste observații coincid cu avertismentele Comisiei Europene referitoare la măsuri similare adoptate anterior în Slovacia, care au generat efecte adverse comparabile.
În concluzie, CPBR și Concordia pledează pentru politici fiscale echilibrate și sustenabile, care să susțină dezvoltarea economică și să consolideze încrederea în sistemul financiar românesc, evitând măsurile care riscă să destabilizeze acest echilibru.