Prima pagină » Taxa suplimentară pe tranzacții bancare, respinsă ferm de CPBR și Confederația Concordia

Taxa suplimentară pe tranzacții bancare, respinsă ferm de CPBR și Confederația Concordia

Taxa suplimentară pe tranzacții bancare, respinsă ferm de CPBR și Confederația Concordia
Fotografii: Shutterstock

Propunerea de a se introduce taxa suplimentară pe tranzacții bancare a fost respinsă cu fermitate de Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR) și Confederația Patronală Concordia.

Cele două organizații avertizează asupra efectelor negative pe termen lung pe care le-ar putea avea o astfel de măsură și subliniază că aceasta poate agrava evaziunea fiscală, crește economia subterană și poate încetini digitalizarea serviciilor financiare în România.

CPBR Și Concordia resping taxa pe tranzacții bancare

Taxa suplimentară pe tranzacții bancare, respinsă ferm de CPBR și Confederația Concordia

Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR) și Confederația Patronală Concordia critică ferm planurile de introducere a unei taxe suplimentare pe tranzacțiile bancare, considerând că o astfel de măsură reprezintă o soluție superficială și contraproductivă. Deși pare să aducă venituri rapide la buget, propunerea riscă să provoace consecințe economice și sociale negative pe termen lung, se arată într-un comunicat semnat de reprezentanții celor două organizații,.

„Este un nou exemplu de abordare superficială a unor aspecte complexe, care induc iluzia unor beneficii bugetare pe termen scurt, dar care, în realitate, generează efecte economice şi sociale nedorite, negative, pe termen lung. În acest context, respingem cu fermitate intenţia de introducere a unei taxe pe tranzacţiile bancare, precum şi a oricărei alte taxe cu impact asupra sistemului bancar, având în vedere implicaţiile economice şi sociale negative”, se arată în comunicat.

Printre efectele nedorite identificate se numără creșterea utilizării numerarului, care favorizează evaziunea fiscală și extinderea economiei subterane, precum și orientarea consumatorilor spre deschiderea de conturi în străinătate sau spre platforme financiare cu risc ridicat, cum ar fi cele cripto sau cele neautorizate. Totodată, se anticipează o presiune suplimentară asupra inflației deja ridicate.

„În contextul unei situaţii bugetare critice cu care se confruntă România, care atrage necesitatea luării de măsuri radicale, atragem atenţia că este necesar să fie respectate principiile economice de bază şi să se adreseze cauzele fundamentale ale problemelor, prin măsuri sustenabile şi echilibrate, nu prin măsuri hazardate şi populiste”, au transmis reprezentanții CPBR și Concordia. Ei subliniază că orice reformă fiscală trebuie să fie predictibilă și eficientă, încurajând digitalizarea administrației și colectarea corectă a taxelor, în locul introducerii unor impozite ad-hoc care afectează contribuabilii onești.

Taxa pe tranzacții bancare ar crește numărul plăților cu cash

Experiența ultimilor ani arată că astfel de taxe speciale au dus doar la povara suplimentară a companiilor și consumatorilor, fără beneficii reale pentru buget, creând mai degrabă blocaje și risipă de resurse. În plus, taxarea tranzacțiilor bancare ar putea diminua și mai mult gradul de bancarizare al populației, care este oricum cel mai scăzut din Europa, încetinind investițiile în infrastructura de plăți electronice și sabotând eforturile de digitalizare ale statului (e-factura, e-TVA, SAF-T).

Printre alte riscuri identificate de CPBR și Concordia se numără:

  • Creșterea evaziunii fiscale și a economiei informale prin migrarea către plăți în numerar;
  • Competitivitate neloială pentru băncile românești și dificultăți în controlul fluxurilor financiare, datorate deschiderii de conturi în străinătate;
  • Expunerea consumatorilor la riscuri majore prin folosirea platformelor financiare neautorizate sau de tip cripto;
  • Amplificarea inflației prin costuri suplimentare adăugate prețului bunurilor și serviciilor;
  • Povara suplimentară pe umerii categoriilor vulnerabile, având în vedere că plățile sociale se realizează în principal prin transferuri bancare;
  • Creșterea costurilor serviciilor bancare, reflectând atât taxele noi, cât și costurile administrative ale plăților în numerar;
  • Încetinirea procesului de modernizare economică, în contradicție cu obiectivele naționale de digitalizare și adoptare a serviciilor financiare moderne.

Aceste observații coincid cu avertismentele Comisiei Europene referitoare la măsuri similare adoptate anterior în Slovacia, care au generat efecte adverse comparabile.

În concluzie, CPBR și Concordia pledează pentru politici fiscale echilibrate și sustenabile, care să susțină dezvoltarea economică și să consolideze încrederea în sistemul financiar românesc, evitând măsurile care riscă să destabilizeze acest echilibru.

Alte articole importante
Puterea de cumpărare a europenilor ajunge la 21.153 de euro în 2026. România coboară pe locul 32, cu 11.283 de euro pe locuitor
Puterea de cumpărare a europenilor ajunge la 21.153 de euro în 2026. România coboară pe locul 32, cu 11.283 de euro pe locuitor
Puterea medie de cumpărare pe cap de locuitor în Europa va ajunge la 21.153 de euro în 2026, în creștere nominală cu 4,4% față de anul precedent. România rămâne mult sub media continentală, cu 11.283 de euro pe locuitor, și pierde o poziție în clasamentul celor 42 de țări analizate, coborând de pe locul 31 […]
Premierul României: Centrala nucleară de la Cernavodă ar putea fi repornită în câteva zile. Ploile au îmbunătățit debitul Dunării
Premierul României: Centrala nucleară de la Cernavodă ar putea fi repornită în câteva zile. Ploile au îmbunătățit debitul Dunării
Premierul Luca Niculescu estimează că repornirea Centralei Nucleare de la Cernavodă ar putea avea loc în câteva zile, după ce ploile din ultima perioadă au contribuit la îmbunătățirea debitului Dunării. Șeful Guvernului a declarat că este în contact cu ministrul Energiei și cu conducerea Nuclearelectrica și că așteaptă vești privind reluarea funcționării centralei. „Sper să […]
Bursa de Valori București a închis în scădere ședința de marți. Rulajul a depășit 125 de milioane de lei
Bursa de Valori București a închis în scădere ședința de marți. Rulajul a depășit 125 de milioane de lei
Bursa de Valori București (BVB) a încheiat ședința de tranzacționare de marți, 3 noiembrie 2026, pe minus, toți indicii principali înregistrând scăderi. Valoarea totală a tranzacțiilor s-a ridicat la 125,4 milioane de lei, echivalentul a aproape 23,5 milioane de euro. Indicele principal al BVB, BET, care urmărește evoluția celor mai tranzacționate 20 de companii de […]
România are al doilea cel mai mic raport taxe/PIB din UE. Veniturile fiscale europene au crescut cu 401 miliarde de euro în 2025
Macroeconomie
România are al doilea cel mai mic raport taxe/PIB din UE. Veniturile fiscale europene au crescut cu 401 miliarde de euro în 2025
Raportul dintre veniturile din taxe și contribuții sociale și Produsul Intern Brut a ajuns la 40,7% în Uniunea Europeană în 2025, față de 40,2% în anul precedent, potrivit datelor publicate de Eurostat. România s-a situat printre statele cu cele mai mici ponderi ale veniturilor fiscale în economie, cu un nivel de 29,3%, fiind depășită doar […]
Datoria marilor companii de tehnologie pentru investițiile în AI poate pune presiune pe piețele europene de obligațiuni. Oferta ar putea crește cu 83% în 2027
Piață de Capital - Fonduri
Datoria marilor companii de tehnologie pentru investițiile în AI poate pune presiune pe piețele europene de obligațiuni. Oferta ar putea crește cu 83% în 2027
Marile companii americane de tehnologie se îndreaptă tot mai mult către piețele europene pentru a finanța investițiile masive în infrastructura de inteligență artificială, iar valul de emisiuni de obligațiuni ar putea ridica prețul finanțării pentru alte companii și pentru guvernele din regiune. Deși Europa a atras până acum volume mult mai mici decât Statele Unite, […]
România a împrumutat 4,5 miliarde de euro de pe piețele internaționale, prin trei emisiuni de obligațiuni
Macroeconomie
România a împrumutat 4,5 miliarde de euro de pe piețele internaționale, prin trei emisiuni de obligațiuni
Ministerul Finanțelor a atras 4,5 miliarde de euro de pe piețele financiare internaționale, printr-o operațiune care a inclus trei emisiuni de euro obligațiuni, cu scadențe la 4, 8 și 12 ani. Costurile finale de finanțare au fost cuprinse între 5% și 7%, iar subscrierile investitorilor au ajuns la 7,7 miliarde de euro, potrivit datelor Bloomberg. […]