Anul 2025 aduce o creștere semnificativă a cheltuielilor militare la nivel global, alimentată de conflictele actuale și de tensiunile geopolitice tot mai accentuate, de la rivalitatea marilor puteri din regiunea Indo-Pacific până la escaladările din Orientul Mijlociu. În acest context, Visual Capitalist realizat un clasament al celor 15 țări cu cele mai mari bugete militare în 2025, bazat pe cele mai recente date oficiale, proiecte bugetare și rapoarte de presă.
Împreună, aceste 15 state cheltuiesc peste 2 trilioane de dolari, adică aproximativ trei sferturi din totalul mondial al cheltuielilor pentru apărare.
SUA domină detașat clasamentul, cu un buget militar propus de 962 miliarde de dolari, o sumă mai mare decât cea a următoarelor 10 țări la un loc. Deși este sub pragul de 1 trilion de dolari planificat inițial de fostul președinte Donald Trump, bugetul american rămâne colosal și susține o armată cu capabilități globale unice.
China ocupă locul secund cu un buget de 246 miliarde de dolari, în creștere cu 7,2% față de anul precedent, aliniindu-se astfel la ritmul rapid de dezvoltare economică. Creșterea acestor cheltuieli reflectă ambițiile Beijingului de a-și consolida prezența militară în regiunea Indo-Pacific, inclusiv prin programe avansate de lovituri pe distanțe lungi și dezvoltarea flotei submarine.
În ciuda sancțiunilor și presiunilor internaționale, Rusia menține un buget militar de 150 miliarde de dolari, susținut în mare parte de invazia în curs în Ucraina. Cheltuielile masive reflectă angajamentul Moscovei în conflictul regional și eforturile de rearmare.
Germania a ajuns la un buget combinat de aproximativ 109 miliarde de dolari, incluzând fonduri speciale pentru modernizare. Aceasta marchează cel mai mare nivel de cheltuieli militare din istoria recentă a țării, ca răspuns la criza de securitate generată de agresiunea Rusiei în Europa.
Marea Britanie alocă 81 miliarde de dolari pentru apărare, depășind pragul de 64 miliarde de lire sterline. Londra continuă să investească masiv în modernizarea forțelor sale armate, inclusiv în tehnologiile de ultimă generație.
India se poziționează pe locul cinci, cu un buget de 79 miliarde de dolari. O parte semnificativă, aproximativ o treime din bugetul de capital, este direcționată către sistemele produse intern, în cadrul inițiativei „Make in India”, care urmărește să reducă dependența de importuri și să stimuleze industria națională de apărare.
În Orientul Mijlociu, Arabia Saudită cheltuiește 78 miliarde de dolari, concentrându-se pe achiziții pentru apărare aeriană și capacități de lovituri de precizie, pe fondul tensiunilor regionale crescânde.
Japonia alocă 55 miliarde de dolari pentru apărare, accelerând programele pentru lovituri pe distanțe lungi și dezvoltarea flotei submarine, ca răspuns la provocările din regiunea Indo-Pacific.
În plin conflict, Ucraina cheltuiește 54 miliarde de dolari pentru apărare, susținută de ajutor internațional masiv, pentru a-și proteja suveranitatea și integritatea teritorială.
Franța menține un buget de 47 miliarde de dolari, continuând să-și modernizeze forțele armate și să-și consolideze prezența militară globală.
Coreea de Sud investește 45 miliarde de dolari în apărare, menținându-și capacitățile militare ridicate pentru a face față amenințărilor din regiune.
Italia alocă 44 miliarde de dolari pentru forțele sale armate, continuând programele de modernizare și participarea la misiuni internaționale.
Israelul cheltuiește 37 miliarde de dolari, concentrându-se pe tehnologii avansate de apărare aeriană și capacități de lovituri precise, în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu.
Polonia, unul dintre cei mai importanți aliați NATO din estul Europei, alocă 35 miliarde de dolari, reprezentând 4% din PIB, cel mai mare procent din Alianță. Țara a comandat sute de tancuri principale de luptă și lansatoare HIMARS, întărind capacitățile defensive.
Australia încheie topul cu un buget de 34 miliarde de dolari, investind în programe de lovituri pe distanțe lungi și în dezvoltarea flotei submarine pentru a contracara influența chineză în regiunea Indo-Pacific.
Top 15 țări cu cele mai mari bugete militare în 2025. Foto: Visual Capitalist
Recent, statele membre NATO au convenit să crească treptat cheltuielile pentru apărare până la 5% din PIB-ul național până în 2035. Din această sumă, 3,5% vor fi dedicate strict înzestrării militare, iar 1,5% pentru securitate în sens larg – infrastructură critică, apărare cibernetică și alte domenii conexe.
Această decizie, adoptată în cadrul summitului NATO de la Haga, vine ca răspuns la agresiunea rusă în Ucraina și la presiunile politice, inclusiv cele venite din partea fostului președinte american Donald Trump. Totuși, această țintă ambițioasă va pune o presiune semnificativă pe resursele financiare ale țărilor membre, care vor trebui să-și crească veniturile pentru a susține aceste cheltuieli.
Spania a negociat o derogare, menținându-și cheltuielile la 2,1% din PIB, argumentând că o creștere până la 5% ar afecta bugetele sociale interne.
În Orientul Mijlociu, Arabia Saudită și Israelul au intensificat achizițiile militare, concentrându-se pe sisteme avansate de apărare aeriană și capacități de lovituri de precizie, pe fondul escaladării tensiunilor regionale.
În regiunea Indo-Pacific, China a majorat bugetul militar cu 7,2%, menținând ritmul cu creșterea economică și consolidându-și prezența maritimă. Japonia și Australia accelerează programele pentru lovituri pe distanțe lungi și dezvoltarea flotelor submarine, ca răspuns la ambițiile Beijingului.
India, pe locul cinci în clasamentul mondial, alocă o treime din bugetul său de capital pentru sisteme produse local, în cadrul inițiativei „Made in India”, menită să stimuleze industria națională de apărare.
Creșterea cheltuielilor militare și angajamentul NATO de a aloca 5% din PIB pentru apărare vor remodela peisajul geopolitic și economic global în următorii ani. Țările vor trebui să găsească echilibrul între investițiile în securitate și nevoile sociale, iar competiția pentru tehnologii militare avansate va deveni tot mai acerbă.
În ansamblu, aceste cifre reflectă o lume în care securitatea și rivalitățile geopolitice determină creșteri masive ale cheltuielilor militare. Europa, prin creșterea record a bugetelor, depășește pentru prima dată după Războiul Rece Asia de Est ca a doua cea mai mare regiune cheltuitoare pentru apărare. În același timp, Orientul Mijlociu și regiunea Indo-Pacific rămân focare de tensiune și modernizare militară accelerată.
Pe măsură ce țările își intensifică investițiile în armată, provocările financiare și politice legate de aceste cheltuieli vor continua să fie în prim-planul dezbaterilor globale.