Topul măsurilor prin care Guvernul Bolojan a afectat veniturile populației în doar șase luni

În intervalul iulie–decembrie 2025, Guvernul condus de Ilie Bolojan a adoptat succesiv un amplu pachet de măsuri fiscal-bugetare care a modificat semnificativ raportul dintre veniturile populației și obligațiile către stat. Deși o parte dintre decizii au fost justificate oficial prin necesitatea reducerii deficitului bugetar, consolidării fiscale și stabilizării finanțelor publice, efectul imediat pentru populație s-a tradus prin scumpiri, taxe mai mari, contribuții extinse și reducerea unor beneficii sociale.

Taxe pe consum: scumpiri generalizate prin TVA

Cea mai vizibilă schimbare a fost majorarea cotei standard de TVA la 21%, măsură care a dus la scumpirea unei game largi de bunuri și servicii, de la produse de larg consum până la servicii diverse. Deși TVA este colectată de firme, impactul este resimțit direct de consumatori, prin prețuri mai mari.

În paralel, mai multe produse din coșul zilnic au fost mutate din cotele reduse în noua cotă de 11%, ceea ce a crescut costul cumpărăturilor recurente. Efectul cumulativ al acestor ajustări este o erodare a puterii de cumpărare, mai ales în cazul gospodăriilor cu venituri mici.

România se apropie de o criză majoră a forței de muncă. Avertismentul ministrului: „Vom ajunge într-un punct fără întoarcere”

17:43

Debut istoric pentru SpaceX pe bursă. Investitorii au pariat masiv pe imperiul spațial al lui Elon Musk

15:38

TVA-ul a fost majorat și pentru medicamente sau produse parafarmaceutice aflate anterior într-un regim favorabil, măsură care afectează în special persoanele cu boli cronice, vârstnicii și familiile cu copii. În același timp, restaurantele și serviciile de catering au trecut la TVA de 11%, ceea ce s-a reflectat rapid în prețurile meniurilor și ale livrărilor.

O altă decizie controversată a vizat creșterea TVA pentru cărți, manuale și produse culturale, cu impact direct asupra costurilor legate de educație și accesul la cultură. Tot în zona consumului esențial, TVA-ul pentru lemnul de foc și alte forme de încălzire a fost majorat, afectând în special gospodăriile din mediul rural și orașele mici.

Regimul TVA la locuințe a fost, de asemenea, modificat, prin restrângerea condițiilor pentru aplicarea cotelor reduse, ceea ce a dus la costuri mai mari pentru achiziția de locuințe, în special pentru tineri și familiile aflate la prima cumpărare.

Proprietate și taxe locale: presiune mai mare pe locuințe și autoturisme

Un alt set de măsuri a vizat taxarea proprietății. Valorile impozabile pe metru pătrat pentru clădiri au fost majorate, ceea ce a dus la impozite anuale mai mari pentru proprietari, indiferent de nivelul veniturilor acestora. În plus, au fost eliminate sau reduse avantajele fiscale acordate în funcție de vechimea clădirilor, afectând în special apartamentele din blocurile vechi.

Guvernul a introdus un cadru fiscal local mai rigid, limitând posibilitatea autorităților locale de a menține impozite scăzute. Totodată, impozitul auto a fost modificat prin introducerea criteriului de poluare, penalizând mașinile mai vechi, care reprezintă majoritatea parcului auto din România.

Au fost eliminate unele scutiri, inclusiv cea pentru persoanele cu handicap grav sau accentuat, iar pentru mașinile electrice a fost introdus un impozit anual minim, marcând o schimbare de direcție față de politica de stimulare fiscală. În cazul autoturismelor hibride, reducerile de impozit au fost plafonate și condiționate de nivelul emisiilor.

De asemenea, legislația permite aplicarea unor cote adiționale locale mai mari, iar scutirile și reducerile au fost plafonate la maximum 5% din veniturile fiscale locale, limitând capacitatea administrațiilor de a sprijini anumite categorii sociale.

Contribuții și sănătate: venituri nete mai mici

În zona contribuțiilor sociale, una dintre cele mai importante modificări a fost eliminarea coasigurării gratuite pentru anumite persoane aflate în întreținere, ceea ce a introdus costuri suplimentare pentru accesul la sistemul public de sănătate.

Totodată, a fost clarificată și extinsă aplicarea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) asupra pensiilor care depășesc un anumit prag, ceea ce a dus la scăderea pensiilor nete pentru această categorie. Baza de aplicare a CASS a fost extinsă și asupra unor indemnizații și venituri de protecție socială, inclusiv în anumite situații legate de concediul pentru creșterea copilului.

Muncă și boală: concedii medicale mai costisitoare

Regimul concediilor medicale a fost modificat prin introducerea unei zile neplătite, transformând absența medicală într-o pierdere directă de venit pentru angajați. În plus, procentul indemnizațiilor pentru concediile medicale obișnuite a fost redus, ceea ce diminuează veniturile în perioadele de boală, în special pentru angajații cu salarii mici sau cu probleme medicale recurente.

Transport: costuri suplimentare pentru mobilitate

Taxele de transport au fost, la rândul lor, majorate. Tarifele pentru rovinietă au crescut, iar amenzile pentru lipsa acesteia au fost majorate, ceea ce afectează în special navetiștii și familiile care depind de autoturism.

În transportul feroviar, reducerea de 90% pentru studenți a fost limitată strict la ruta dintre domiciliu și localitatea universității, restrângând semnificativ beneficiul pentru alte deplasări.

Educație: burse mai mici și criterii mai stricte

În educație, baza de calcul pentru bursele studențești a fost modificată, ceea ce a dus la scăderea valorii acestora. În același timp, criteriile de eligibilitate au devenit mai restrictive, reducând numărul beneficiarilor, inclusiv în rândul elevilor cu performanțe academice ridicate.

Comerț online și investiții: taxe noi și impozite mai mari

În zona comerțului online, a fost introdusă o taxă logistică de 25 de lei pentru coletele extracomunitare cu valoare sub 150 de euro, cost care se reflectă, în practică, în prețul final plătit de consumatori.

Veniturile din criptomonede au fost supuse unui impozit de 16%, iar câștigurile din titluri de valoare și instrumente derivate sunt impozitate prin reținere la sursă, reducând randamentele nete ale investitorilor individuali.

Măsuri suplimentare cu impact indirect

Pe lângă măsurile arătate au fost adoptate și decizii cu efecte indirecte asupra veniturilor populației, precum reducerea voucherelor de vacanță pentru bugetari, creșterea impozitului pe dividende la 16% de la 1 ianuarie 2026, diminuarea sumei neimpozabile din salariul minim și majorarea accizelor la carburanți, alcool, tutun și băuturi cu zahăr.